Astazi se implinesc 103 ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, iar cu un mesaj cu ocazia acestui prilej a venit si Eugen Doga.
"27 Martie, Sarbatoare Nationala: Ziua Unirii Basarabiei cu Romania.
"Multi din noi credem ca Unire cea Mare va veni singura, iar noi vom astepta (cat timp?) semnarea protocoalelor si vom discutii deserte. Nu e chear asa. Unirea se face din zi in zi ce trece: cartea de aici se vinde si se citeste acolo, muzica de aici se asculta si se cantape tot intinsul spatiu lui romanesc, programe de concerte, filme, clipui, emisiuni radio si TV trebuie privite si ascultate pe tot intinsul romanesc de pe ambele maluri ale Prutului. Nu poate fi un rau cu un singur mal, fie din stanga ori din dreapta. Ce a incurcat si mai incurca ca Hora prieteniei scrisa in cainanii 60 ai sec 20 se fie cunoscutama car aici, la noi? Dar unde se canta Imnul lui Stefan cel Mare, Imnul lui Mihai Viteazul, Imnul lui Alexandru Ioan Cuza, ori de ce nu se joaca spectacolul de la teatrul de opera romana din Craioava UNIREA CEA MARE in toate colturile ale Romaniei, ori sa vina la Chisinau, Cahul, Cernauti?Noi continuem sa cantam horele dizbinarii, nu a Unirii. Cartile, ziaresle, nu se vand si nici nu se citesc, filmele nu se ruleaza. Chiar in timpul sovietic era pe stradа Puschin magazin de carte romaneasca. Si nu numai carte, dar si discuri cu muzica ramaneasca, dictionare, picturi, harti, casa aiba pe urma ce sa rupa ”patriotii” de la tribuna Parlamentului. Eu as crede ca si cercetarile in domeniul limbii romane ar putea fi facute impreuna ca sa vorbim despre lucrurile care ne unesc, nu celece ne dispart. Avem aceiasi grebla si in Basarabia, si in Maramures ori Oltenia care e pentru a curata terenul si nu a o calca, a cata oara? Protocolul il vor semna doua-trei personae oficial e in cateva clipe, ear pregatirea Unirii o fac milioane de oameni in desfasurare a timpului. Noua ne ramane ca timpul acesta sa—l acceleram, sa-I dam o haina mai de-a noastra, mai aproape de trupul nostrum si sa aducem fieraree din noi cate o floare in mare a cununa a neamului dizbinatsi cu Hora Unirii din secolul 19 si cu Hora Prieteniei din sec 20 sa trecem la Imnul Marii Uniri al patimitului popor de pe Nistru si Tisa, Dunare si Carpati si CU UN SINGUR DOR, cel mai puternic document al acestui neam", a scris maestrul.