Moldova e tot mai saraca in oameni. In ultimii cinci ani, peste 200 de mii de persoane au ales calea strainatatii, arata datele oficiale. Migratia este cea care ciuruieste tara, iar saracia, somajul si coruptia sunt printre fenomenele care le taie multora din gandul ca acasa este cel mai bine.
Vasile Foiu isi imparte dorul pentru copii la trei, cel mai mult merge catre cele doua fiice plecate peste hotare. Le imbratiseaza rar, iar acum, cu pandemia, revederea este imposibila.
"Asa e vremea, trebuie sa rabdam, sa rabdam si iar sa rabdam.”
Iar ca nea Vasile, e mai tot satul Zaicana din Criuleni. Aproape fiecare moldovean are o ruda sau o cunostinta care a luat drumul strainatatii.
"Aveti copii peste hotare?
-Da.
-Si acasa, nepoti care sa-i cuprindeti?
-Nu.”
Cifrele oficiale, ca si realitatea, arata ingrijorator. An de an tara se goleste cu aproximativ 50 de mii de oameni.
Astfel, daca acum cinci ani bilet de plecare isi luau in jur de 21 de mii de oameni anual, astazi cifrele aproape ca s-au dublat.
Loreta LISNIC, REPORTER PRO TV: “De vanzare, sunt cuvintele pe care le putem citi in sate mai pe toate gardurile. Inca un indiciu ca tara ne seaca de oameni. Acestia isi vand gospodariile si pleaca in lumea mare, lasand in urma casa in care candva s-au strans la o masa si au adunat amintiri.”
Oameni sunt tot mai putini, asa ca sa gasesti un suflet pe ulita satului e ca si cum ai cauta acul in carul cu fan. Saracia este cea care ii goneste, spun acestia.
"Va ajunge sa va hraniti familia?
-Daca ajungea, nimeni nu se ducea peste hotare si nu lasau familiile.
-Ati fost si dvs.
-Am fost si nu doar o data, aici la noi te mananca cainii, salariile sunt mizerabile.”
“Saracia, asta mai tare. Cine stie ce va fi mai departe.”
Pronosticuri pentru inca zece ani le vine greu sa faca, intrucat nu stiu nici ce-i asteapta maine.
“Daca va fi asa, se duce de rapa tot, tineretul ni se duce. Toti copiii s-au dus, m-au lepadat. 02:15 Ma doare sufletul, nu-mi pot gasi linistea.”
Asa ca sarbatoare e mai mult in calendar si mai putin in suflet, acolo unde doar dorul de cei plecati isi face loc.
"Ziua Independentei, am uitat.
-Cum o sarbatoriti la tara?
-Prin munca.”