Acasa era profesor, iar printre straini a ajuns cersetor. Este istoria unui profesor de muzica de la liceul Ciprian Porumbescu. A plecat din tara sa-si poata intretine familia, dar a ajuns sa cante in strada. Nu este, insa, un caz singular. Mii de profesori moldoveni care au luat calea pribegiei, ajung sa lucreze servitori in Europa. Iar in tara situatia este catastrofala. Scolile au ramas fara profesori, iar calitatea educatiei este din ce in ce mai proasta.
De la o vreme-ncoace obisnuita forfota din centrul Padovei suna mai artistic.
Cu un flaut, un caiet de note si o expresie de dezamagire intiparita pe fata, Petru Dinjos isi castiga bucata de paine.
Petru DINJOS, PROFESOR DE MUZICA: “Altfel mori de foame, cu capacitatea guvernantilor nostri, strada ne scoate din impas"
Indiferent de piesa, flautul sau suna trist, de parca i-ar citi amintirile. Petru Dinjos era un profesor respectat la liceul Ciprian Porumbescu. Pe-atunci nici intr-un cosmar nu se vedea pe strazile Italiei, de rand cu cersetorii.
Petru DINJOS, PROFESOR DE MUZICA: "Aveam 100 de dolari, acum ii fac in trei zile"
Nu departe, intr-o mica localitate din Vicenza isi canta amarul o profesoara de romana.
Svetlana Frunza a plecat de la scoala primara nr 83 din capitala, alungata si ea de un salariu mizerabil.
Si-a aruncat in vant toti anii petrecuti de-asupra cartilor si a ajuns sa faca o munca ce nu are nimic comun cu statutul sau. Ingrijeste o batrana italianca, imobilizata la pat.
Dar in tara situatia nu s-a imbunatatit, din pacate. De cand a plecat ea, oficial, salariile profesorilor s-au triplat, dar in realitate majorarea este, practic, invizibilila pentru ca si preturile au crescut la fel de mult. Profesorii sunt acum cei mai prost platiti dupa agricultori, salariul lor mediu fiind de 3 mii de lei. Asta este, insa, pe hartie.
Umiliti in propria lor tara, mii de profesori au plecat in strainatate, lasand o gaura imensa in sistemul de invatamant. Pensionarii sunt cei care mai carpesc neajunsurile.
La cei 77 de ani ai sai, Timofei Bivol a fost rugat sa vina la scoala din Breanova ca sa predea fizica, dupa ce fostul profesor a plecat la Moscova.
In scoala nu este nici profesor de informatica, chimia este predata de specialista in geografie, iar limba romana de invatatoarele de limba rusa si franceza.
Efim MALAI, DIRECTOR: "A venit vreun tanar specialist? Eu sunt ultimul. Am venit acum peste 20 de ani."
La fel ca la Breanova, fiecare al cincilea profesor din Moldova preda mai multe materii, nefiind specialist. Si in aceste conditii despre ce calitate a educatiei putem vorbi? Primul bacalaureat cat de cat obiectiv i-a lasat restantieri pe aproape jumatate din elevi (42% restantieri). Randurile studentilor au fost usor curatate. Dar conteaza asta oare cand diplomele, tezele si notele se cumpara si se negociaza ca la piata?
VANZATOARE DE TEZE "Vreau o teza de licenta. Nicio problema - 150 de euro. In cat timp? Chiar si intr-o zi, eu sunt fosta profesoara universitara"
Asa ca, suntem o fabrica de specialisti falsi. Iar expertii straini ne dau nota doi la capitolul calitatea educatiei. In ultimul top al World Economic Forum suntem pe locul 115 din 148 de tari, mai jos decat Nigeria si Bangladesh, iar managementul educational este pe locul 15 de la coada. Tot ce-au facut pana acum mai vizibil autoritatile in domeniul educatiei a fost sa inchida 140 de scoli. Una dintre ele, fosta scoala din Breanova s-a transformat in crescatorie de porci.
Raisa PAVEL, PROFESOARA, PROPRIETARA: "Am avut vreo 6 porci acum e numai unul. Creste in clasa. E singurul elev."
Si ca-ntr-un cerc vicios, profesorii ramasi fara lucru aleg strainatatea.
Un studiu al Organizatiei Internationale pentru Migratie arata ca mai bine de jumatate din profesorii care-au mai ramas sunt gata si ei s-o ia la fuga din tara.