Cativa micuti de la internatul din Straseni isi petrec vacanta de Paste in singuratate. In timp ce majoritatea colegilor lor au plecat la rude sau in familii adoptive, 15 copii au ramas la internat, cu educatoarele. Nu a avut cine sa-i ia acasa nici macar de sarbatoare.
Internatul din Straseni pare pustiu de sarbatori. Majoritatea din cei peste 150 de copii au plecat in vacanta. Pe coridoarele pustii ale institutiei se aud, totusi, voci de copii. Pe ei nu a avut cine sa-i ia acasa.
Mihai a invatat zile intregi poezia, insa cand a venit marea sarbatoare, nu are cui sa i-o spuna. Chiar daca are un parinte, micutul nu intelege de ce mama nu a venit sa-l ia acasa. Macar de Paste... Colegul sau Victor pare mai sigur. Are o scuza pentru mama - e plecat la lucru.
Au ramas doar 15 in tot internatul. Cea mai mare, Elena, nu si-a vazut mama, plecata in Rusia, de mai multi ani. I-a promis ca intr-o zi va veni... si Elena asteapta acea zi. Pana atunci, doar isi va aminti cum a fost Pastele in familie.
Pentru Vasile si Cristina aceasta sarbatoare este prima petrecuta la internat. Cei doi frati sunt aici de trei luni, pentru ca parintii lor, alcoolici, au fost decazuti din drepturi. Micutii, insa, tot le duc dorul.
Angajatii internatului incearca sa le faca sarbatoarea mai frumoasa cum pot. De Pasti educatorii i-au lasat sa se joace in voie, iar bucataresele le-au pregatit o masa mai bogata. Rar rasfatati, micutii stiu sa se bucure din plin de micile placeri.
In aceasta componenta cei 15 micuti vor ramane pana la Pastele Blajinilor. Ei spun ca-si asteapta cu nerabdare colegii, alaturi de ceilalti nu se simt atat de singuri.