La cimitir ca la Piata Centrala. Strada Doina unde se afla cel mai mare cimitir din tara, dar si din Europa s-a transformat intr-un adevarat targ. Sute de comercianti au scos pe tarabele improvizate tot ce se putea vinde - flori, dulciuri, lumanari. Dar si mai dihai - bratari, jucarii cum ar fi masini sau avioane, cafea sau vata dulce.
Intrarea in cimitirul Sfantul Lazar era mai aglomerata astazi decat intrarea in Piata Centrala. Acolo erai intalnit de trei cafenele mobile.
“La cimitir e ca-n cafenea! Da, dar am multi clienti nu reusesc sa vorbesc cu dvs.”
Iar alaturi erai invitat la placinte si chiar... vata dulce.
“Pai, daca aici se cumpara vata dulce, am venit aici. Ne ducem acolo unde se cumpara.”
Mai lipsea un clovn ca sa te simti ca-ntr-un parc de distractii. La poarta puteai cumpara tot ce-ti poftea inima. De exemplu bratari sau caramele. Cert e ca langa cimitir s-a intins azi cea mai mare florarie din tara.
STAND-UP: Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV“Strada Doina arata astazi ca o adevarata piata, mai ceva ca Piata Centrala din capitala. Tarabele se intind pe kilometri intregi. Se vand nu doar tone de flori, dar si multe alte chitibusuri cum ar caramele si avioane-jucarii.”
“Lalelele sunt un leu, narcisii – un leu sau 50 de bani, garoafele 15 lei.”
Acesti doi pensionari din Bardar au rupt toate florile din gradina si le-au adus la poarta cimitirului.
“Pensiile sunt mici, viata e grea. Aici ne castigam painea.”
Aici castiga intr-o zi cam cat pensia pentru o luna.
“Vreo 500 de lei.”
Multi au profitat de imbulzeala de la cimitir ca sa faca un ban in plus.
“Cati ani ai? 12 ani. Nu ai obosit sa stai aici. Nu. Banii pentru ce o sa-i folosesti? Pentru sanatatea mea.”
“Daca aici putem face si noi un ban. Florile le-am adus de acasa.”
Florile se vindeau destul de ieftin, iar vanzatorii nu aveau cum sa mareasca preturile, intrucat concurenta era zdravana.
In schimb alte chitibusuri erau mai scumpe decat in oras.
“Candela 10 lei, in oras e patru lei. Daca putem sa vindem asa, de ce nu?”
“Din cauza vanzatorilor noi nu putem sa trecem pe drum. Au acaparat tot trotuarul!”
O mica afacere in cimitir erau si toaletele amenajate printre morminte.
“Care e taxa? Un leu!”
Cam putine, ce-i drept. La pranz cozile se cam lungisera.
“Vecee nu sunt putine, dar daca oamenii beau si mananca mult, au si necesitati multe.”
Vanzatorii au stat pana la ultimul vizitator, si au plecat bucurosi ca maine e o noua zi cu tocmeala.

