Kalush Orchestra, care reprezinta Ucraina la competitia Eurovision, este printre favorite, spun expertii. O analiza The Conversation explica felul in care votul popular si aliantele dintre state au influentat lista castigatorilor in ultimii 20 de ani.
Votarea in finala Eurovision, care poate fi urmarita in aceasta seara de la ora 22.00 pe TVR, va avea o dinamica diferita in acest an, avand doua state care votau activ absente: Rusia si Belarus.
Organizatorul competitiei muzicale, European Broadcasting Union (EBU), a decis, dupa inceperea invaziei Ucrainei, ca Rusia sa nu-si mai poata trimite artistii pe scena de la Torino, Italia. In 2021, televiziunea nationala din Belarus a fost si ea exclusa din EBU, prin urmare, nu mai poate trimite o delegatie la concurs.
Cum se voteaza la Eurovision
Pe scurt, clasamentul final la Eurovision este media dintre voturile publicului si punctajele, de la 1 la 12, acordate de un juriu de specialisti din fiecare stat participant.
Votul publicului prin telefon sau SMS a fost introdus gradual incepand cu 1997, iar din 2003 aproape toate tarile foloseau acest sistem de vot. Iar acest vot popular, prin telefon, a schimbat cu totul si clasamentul castigatorilor. Astfel, niciuna dintre tarile care organizau concursul nu au fost si castigatoare in anii respectivi si cele mai mari scoruri de la public au inceput sa vina din tari care au fost parte din Iugoslavia sau Uniunea Sovietica, scrie The Conversation.
Ucraina a castigat prima oara in 2004, cu Wild Dances – Ruslana, cand era abia la a doua participare. Rusia a castigat prima oara in 2008. Tari participante de mai multi ani, ca Turcia, Grecia sau Finlanda, au inceput si ele sa castige dupa introducerea televotingului. Dominatia acestor castigatori netraditionali a avut un varf la Eurovision 2008, cand nicio tara din Europa de Vest nu s-a clasat pe primele zece locuri.
„Vot politic” sau aliante culturale
In mass-media vest-europeana a inceput sa apara un resentiment tot mai mare fata de „votul politic” si prin urmare, din 2009, voturile Eurovision au fost atribuite in proportie de 50% prin vot public si 50% prin jurii restranse de profesionisti din domeniul muzical din fiecare tara.
Sunt comentate aliantele dintre tari, iar oamenii de stiinta au fost, de asemenea, curiosi sa afle daca aliantele de vot pot decide rezultatul Eurovisionului. Un studiu din 1995 a sustinut ca voturile juriului din perioada 1975-1992 ar putea fi impartite in blocuri occidentale, nordice si mediteraneene. In 2006, pe masura ce Eurovision se extindea spre est, un alt studiu a folosit simulari statistice pentru a argumenta ca au existat coalitii in cadrul unor regiuni precum tarile nordice si baltice, tarile balcanice si zona Rusiei, Poloniei si Ucrainei.
Citeste intreaga stire: Va castiga Ucraina concursul Eurovision? Cum schimba votul publicului clasamentul pe tari.
„Desi este corect sa observam ca anumite tari tind inca sa acorde un numar mare de puncte acelorasi tari in fiecare an, aceste tendinte reflecta probabil factori precum pietele muzicale comune si punctele comune culturale, mai degraba decat politica”, au sustinut geografii Adrian Kavanagh si Caoilfhionn D’Arcy, citati de The Conversation.
De pilda, Cipru si Grecia mereu fac schimb intre ele de cate 12 puncte. La fel, Romania si Republica Moldova isi dau un numar generos de puncte. Apar si surprize: telespectatorii croati au acordat in mod surprinzator 12 puncte Serbiei si Muntenegrului in 2004, in ciuda razboiului din anii 1990, iar specialistii spun ca acest lucru vorbeste despre legaturile culturale.
Dupa anexarea Crimeei, Rusia si Ucraina nu au mai facut schimb de voturi
Sfarsitul Uniunii Sovietice in 1991 a creat un spatiu cultural comun. De exemplu, atunci cand Verka Serduchka a reprezentat Ucraina la Eurovision 2007, ea era un nume cunoscut si in Rusia. Inainte de 2014, Rusia si Ucraina schimbau aproape intotdeauna cel putin sapte sau opt puncte, dar agresiunea regimului lui Putin a schimbat acest lucru. Invazia Rusiei in Georgia in 2008 si-a lasat amprenta asupra Eurovisionului atunci cand EBU a respins intrarea georgiana din 2009, fiindca a incalcat regula Eurovision impotriva mesajelor politice cu o declaratie anti-Putin.
Dupa anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014 si sprijinul acordat separatistilor din estul Donbasului, serviciile de securitate ucrainene au inceput sa interzica intrarea in tara a artistilor rusi care l-au sustinut pe Putin sau au vizitat ilegal Crimeea. Cand Kievul a gazduit al doilea Eurovision in 2017, interdictia ucraineana a impiedicat participarea reprezentantei Rusiei la Eurovision, Iulia Samoilova, care intentiona sa participe.
In plus, legile cu privire la limba introduse in 2019 in Ucraina au limitat accesul pe piata muzicala a artistilor rusi.
Politologul Tatiana Zhurzhenko considera ca aceste masuri sunt atat o aparare impotriva „razboiului hibrid” rusesc, cat si o expresie a unei noi renasteri culturale dupa perioada Euromaidan, un val de proteste si apeluri la democratie in Ucraina.
Kalush Orchestra, formata din barbati, a primit derogare ca sa plece din tara
Participarea Ucrainei la Eurovision a fost pusa sub semnul intrebarii anul acesta si pentru ca legea martiala nu permite barbatilor sa paraseasca tara, iar Kalush Orchestra e formata numai din barbati. Autoritatile le-au acordat insa o derogare.
Participarea ucraineana din acest an este a treia participare consecutiva a acestei tari care este complet in limba lor materna, dupa cele doua participari ale trupei de folk electronic Go_A la concursul anulat in 2020 si in 2021. Ambele trupe vin cu un mix de genuri muzicale ucrainene traditionale si contemporane.
„In opinia mea, daca Kalush Orchestra va castiga Eurovision 2022, acest lucru se va datora fortei conceptului si interpretarii cantecului lor, nu in primul rand aliantelor de vot sau simpatiei. Reprezentantii ucraineni se numara de ani de zile printre favoritii Eurovision. Ucraina a castigat Eurovisionul de doua ori in secolul XXI – ultima data in 2016, cu un cantec care facea aluzie la anexarea Crimeei – si s-a clasat pe locul al doilea la votul publicului de anul trecut”, a concluzionat editorialista Katherine Baker in The Conversation.
In 2016, castigatoarea a fost artista Jamala, cu melodia „1944”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.