Din Portimao, plecam la Capaclia. In acest sat din sudul Moldovei locuieste fiul familiei Panea, ramas in grija bunicii. Micutul nu-si mai aminteste de intalnirea lui cu parintii, iar cand i-a vazut in imaginile video aduse de noi, s-a mirat - a aflat in sfarsit ca mama e frumoasa. In sat treburile nu asteapta: in fiecare zi baiatul merge la scoala, iar bunica la prasit, asa ca de amintiri nu prea au timp.
De cand fiul i-a trimis din Portugalia telefon mobil, bunica Maria a devenit cea mai moderna batranica din Capaclia. Daca ar fi stiut sa apese si pe celelalte butoane, bunica Maria l-ar fi sunat neaparat pe nepotelul ei. E deja ora sase seara, iar el inca nu s-a intors de la scoala. Dar iata-l, in sfarsit si pe nepotelul ratacit.
Slavic are aproape opt ani, iar sase dintre ei i-a trait alaturi de bunica. Nu-si aminteste cand i-a vazut pe parinti ultima data. Poate era prea mic, poate a trecut prea mult timp... Daca n-ar fi, insa, masina lui nenea Ion, poate nici nu i-ar cunoaste. Are doar cateva fotografii cu parintii, si acelea vechi, asa ca s-a uitat lung la imaginile aduse de noi din Portugalia, ca sa afle cum arata mama. Si bunica Maria a fost impresionata. Deci, si-a chemat imediat si vecinele sa vada cutia miraculoasa in care incape Portugalia cu tot cu nora si fecior.
Dar abia de gaseste cui sa se planga. Vecinii de peste drum sunt plecati in Rusia la munca, ceilalti de peste gard, sunt in Italia.
Cat timp bunica pune la cale ultimele noutati din mahala, Slavic o asteapta in casa, inca plange, dar nu spune nimanui de ce si nici nu are cui. Bunica e ocupata. Pana seara mai are de prasit doua randuri de vie. Si-a luat neaparat telefonul cu ea, ca... daca o suna baiatul din Portugalia sa-i spuna ca vine acasa.


