Vinerea Mare, zi de mare doliu a intregii crestinatati. Traditii si obiceiuri, ce nu se face in aceasta zi

Vinerea Mare (Sfânta si Marea Vineri, în calendarul Bisericii Ortodoxe) este ultima vineri din Postul Pastilor si potrivit traditiei este zi de post negru.

Vinerea Mare pentru crestini este ziua când a fost rastignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu si a fost pus în mormânt.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit si Sfântul Aer) pe sub care trec credinciosii, pâna sfârsitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Prin moartea si Învierea Sa, Hristos a sfarâmat portile iadului, iar moartea a fost învinsa “Unde îti este, moarte, biruinta ta? Unde îti este, moarte, boldul tau?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi catre Corinteni (15.55).

Asa si credinciosii îsi amintesc acum ca si ei trebuie sa treaca prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viata vesnica în Hristos.

Dupa Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este asezat pe Sfânta Masa din Sfântul Altar, unde va ramâne pâna la Vecernia sarbatorii Înaltarii Domnului.

Dupa cântarea Prohodului Domnului se înconjoara biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârsitul slujbei, este obiceiul ca preotul sa împarta florile aduse, care sunt apoi puse acasa la icoane.

Cercetatorii etnologi sustin ca, în comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului si întunericului, oamenii ramânând fara protectie divina.

Timpul ritual de 14 zile, parte componenta a Ciclului pascal, se degradeaza neîncetat în Saptamâna Patimilor, noteaza în volumul “Sarbatori si obiceiuri românesti” (2003, Ed. Elion) Ion Ghinoiu, când Iisus este tradat, chinuit, umilit si omorât prin rastignire.

Dupa trei zile de haos si întuneric în care omenirea a ramas fara protectie divina, urmeaza însa miracolul Învierii Domnului din noaptea de Pasti si actele de purificare din Saptamâna Luminata care readuc echilibrul si armonia. 

La terminarea slujbei se seara din Vinerea Mare, femeile obisnuiesc sa mearga la morminte, unde aprind lumânari si-si jelesc mortii. La sfârsitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Acestia ocoleau casa de trei ori si, atunci când intrau, se închinau, faceau câte o cruce cu lumânarea aprinsa în cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din mosi stramosi se crede ca daca ploua în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii considera ca, daca se scufunda în apa rece de trei ori în aceasta zi, vor fi sanatosi tot anul.

Unii obisnuiesc sa afume casa cu tamâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gânganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi scrie crestinortodox.ro.

Ce nu se face în Vinerea Mare

În Vinerea Mare trebuie sa se evite lucrarile agricole, în special mersul pe câmp, semanatul sau alte activitati asemanatoare. Aceasta zi mai poarta si numele de Vinerea Seaca si asta pentru ca tot ceea ce se seamana nu rodeste.

În acesta zi nu se sacrifica pasari sau animale, asa ca daca doriti sa sacrificati un animal sau pasari pentru a avea produse din carne de Paste, este bine sa faceti acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spalatul. De asemenea, în aceasta zi nu se coase si nu se face curatenie.

În aceasta zi nu se merge la frizer. Cei mai superstitiosi evita sa se tunda în Vinerea Mare, deoarece se spune ca le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, exista anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred ca vor fi feriti de anumite afectiuni si boli daca merg la frizer.