Majoritatea dintre problemele de sanatate ale oamenilor ar disparea pur si simplu daca s-ar acorda mai multa atentie radacinii problemei - mancarea pe care o consumam.
Dar, in primul rand, de ce oamenii cumpara si consuma atatea alimente procesate, junk food, fast food si asa mai departe? Pai, sa ne gandim, toate aceste alimente sunt bine promovate prin campanii de marketing care ne induc in eroare. Si multi dintre noi stim asta, stim ca suntem manipulati in mod extrem de marile firme corporatiste. Dar este posibil sa fie mai mult de atat, este posbil oare ca industria alimentara sa fi ajuns la un nivel atat de ridicat de manipulare incat insasi mancarea pe care ne-o ofera este structurata in asa fel incat sa ne faca dependenti? Se pare ca DA.
Nu este surprinzator faptul ca alimentele procesate sunt proiectate pentru a creea comportamente de dependenta. Acest lucru ne rapeste sanatatea, claritatea, controlul asupra vietii si nu in ultimul rand banii castigati cu greu. De zeci de ani oamenii de stiinta, chimisti si cercetatori au descoperit si s-au folosit de anumite elemente pentru a face cumparatorii sa nu se mai poate opri din consum.
Zaharul, sarea, grasimile si aromele artificiale sunt manipulate in asa fel incat dupa ce ai gustat o data , nu te mai poti abtine si asa incepe un cerc vicios care nu se mai termina niciodata. Insa nu numai gustul dar si textura, forma si felul in care se simt alimentele in gura sunt cercetate si rafinate, toate pentru a creea produse care sa fie extrem de placute din toate punctele de vedere. Chiar daca multi oameni nu considera mancarea junk food sau fast food ca o alimentatie care da dependenta, cercetatorii au descoperit ca aceste alimente nesanatoase pot avea o influenta asupra creierului in acelasi mod in care o face nicotina, lasandu-ne practic la mila poftelor.
De altfel zaharul, sarea si grasimile sunt cele trei elemente care creeaza dependenta si nevoia compulsiva de a manca necontrolat. Intr-un fast food majoritatea alimentelor contin aceste trei elemente, de la inghetata, hamburgeri pana la cafea sau salate in dressing, peste tot veti gasi o combinatie potrivita a acestor elemente. Iar cei din industria alimentara stiu acest lucru, stiu si studiaza cu vehementa omul din acest punct de vedere de cel putin 50 de ani.
Mancarea procesata – Diavolul este in detalii
Imaginati-va pentru o secunda doua bucati de ciocolata. Amandoua au ingrediente identice si sunt prelucrate in acelasi mod cu o singura diferente cruciala: forma. Una este patrata si alta este rotunda.
Industria alimentara va paria pe faptul ca ciocolata in forma rotunda va castiga si astfel va face mai multi oameni dependenti de a cumpara si a consuma mai mult.
Nu va vine sa credeti? In mod incredibil, marimea si forma ciocolatei este o afacere foarte importanta. Timp de trei ani, compania Nestle a studiat “mecanismul de detectie in cavitatea orala” si “ imbunatatirea calitatii topirii in gura in timp ce se pastreaza destul spatiu in mod simultan pentru ca aroma sa sporeasca experienta senzoriala” si asta in conformitate cu o declaratie in presa a reprezentatilor Nestle. Dar Nestle este doar un exemplu, in acest domeniu in care competitia este acerba si unde neurostiinta a intrat pe scena pentru a ajuta la crearea celor mai cautate si mai dorite alimente.
Frito-Lay, marele producator mondial de chipsuri, are un complex incredibil de cercetare langa Dallas, unde 500 de chimisti, psihologi si tehnicieni, desfasoara studii care costa pana la 30 de milioane de dolari pe an. Uneltele lor cuprind pana si o masinarie care simuleaza o gura de om care mesteca. Se studiaza intens cum se simt chipsurile in gura, cat de crocante trebuie sa fie, ce fel de aroma e mai buna si asa mai departe. Totul este proiectat pentru a cunoaste cat mai bine omul pentru a putea fi cat mai bine manipulat.
Unul dintre oamenii care a incercat si incearca sa descopere si sa aduca in fata oamenilor adevarul din spatele alimentelor procesate este Michael Moss. Michael Moss este reporter de investigatie pentru ziarul New York Times, castigator al premiului Pulitzer in 2010 si finalist in alti doi ani.