In cele 12 zile de la inceperea invaziei ruse in Ucraina, mii de oameni au murit pe campul de lupta si in orasele ucrainene bombardate. Dar, la nivel global, razboiul afecteaza tot, de la securitatea alimentara, pana la preturile gazelor. A impins in prim-plan schimbari geopolitice majore si a schimbat modul in care functioneaza unele dintre cele mai proeminente institutii ale globului, scrie CNN.
Iata patru moduri in care lumea s-a schimbat in cele 12 zile de la intoarcerea razboiului in Europa.
Ordinea mondiala, in schimbare
Invazia Rusiei in Ucraina pe 24 februarie nu a inaugurat o noua era in politica marilor puteri, ci a fost semnul de exclamare violent care a confirmat una dintre cele mai semnificative schimbari in ordinea mondiala geopolitica de la 11 septembrie 2001 incoace. In anii anteriori atentatelor din SUA, terorismul global a consumat o mare parte din atentia liderilor occidentali. Al Qaeda si ISIS erau inamicii care aveau nevoie de contracarare. Kremlinul nu a mai fost vazut ca fiind aceeasi amenintare ca odinioara, fiind trecut cu vederea atat de mult incat, in 2012, presedintele Barack Obama l-a ridiculizat pe candidatul la presedintie de atunci Mitt Romney, spunand ca nu este la curent cu ce se intampla dupa ce a numit Rusia inamicul geopolitic numarul unu al Statelor Unite.
Pana atunci insa, Putin aratase deja ca vrea sa rastoarne ordinea mondiala dupa Razboiul Rece. Fostul ofiter de informatii KGB a preluat mandatul in 2000, promitand sa restabileasca fosta glorie a Rusiei, uneori prin forta militara. In calitate de prim-ministru in 1999, el a lansat o ofensiva in Cecenia impotriva gherilelor separatiste.
In 2008, Kremlinul a invadat Georgia, tara care la acea vreme se apropia tot mai mult de Europa. Mai tarziu, sprijinul lui Putin pentru presedintele sirian Bashar al-Assad, aparent ca un aliat in razboiul impotriva terorii, nu i-a castigat nicio favoare cu democratiile occidentale, nu in ultimul rand din cauza rapoartelor credibile despre decizia dictatorului sirian de a-si ataca propriul popor cu arme chimice.
Decizia lui Putin din 2014 de a anexa Crimeea si de a sustine separatistii din estul Ucrainei a dus la sanctiuni si au fost condamnate ferm de Occident. La fel au fost si presupusele incercari ale Rusiei de a-si asasina inamicii pe pamant strain.

Desi neagreat de liderii occidentali, Putin a ramas in anii 2010 un jucator si partener important atat pentru Washington, cat si pentru alte puteri ale Europei. Rusia a fost un factor important in lupta impotriva ISIS, principalul furnizor de energie al Europei si a ajutat la negocierea unor pacte diplomatice majore, cum ar fi acordul nuclear cu Iranul din 2015.
Dar invazia inceputa de Rusia saptamana trecuta in Ucraina este posibil sa fi pus capat parteneriatului lui Vladimir Putin cu lumea occidentala. In urma declansarii razboiului, Occidentul a impus sanctiuni fara precedent Rusiei, masuri care au paralizat institutiile financiare si care au zguduit economia tarii conduse de Putin.
„Putin este acum izolat de lume mai mult decat a fost vreodata”, a declarat, marti, presedintele american Joe Biden, in discursul sau despre starea uniunii, in Congresul SUA.
O Europa mai unita

Invazia Rusiei a determinat si Uniunea Europeana sa ia decizii de securitate care ar fi fost de neconceput in urma cu cateva saptamani. Desi blocul a fost de ani de zile unul dintre cei mai puternici jucatori economici din lume, nu a reusit sa transforme pana acum acea forta intr-o putere geopolitica pe masura. Istoria ne arata ca UE a fost impartita cu privire la cat de mult control ar trebui sa aiba Bruxelles-ul asupra politicii externe. Acest lucru a impiedicat inaltele ambitii globale ale UE, deoarece propunerile de politica au fost diluate in cadrul negocierilor sau pur si simplu respinse. Dar conflictul ruso-ucrainean a ajutat gandirea Europei cu privire la aparare, securitate si afaceri externe sa evolueze in doar cateva zile.
In prezent, Uniunea Europeana se trezeste dintr-un vis de zeci de ani ca stabilitatea oferita de o lume interconectata ar impiedica izbucnirea razboiului si ca, daca s-ar intampla cel mai rau, America ar rezolva situatia. Socul revenirii razboiului in Europa a unificat cele 27 de state membre ale UE. Blocul isi exercita acum puterea economica in scopuri geopolitice vizand Rusia cu cel mai puternic pachet de sanctiuni pe care l-a impus vreodata.
De asemenea, blocul european a oferit, pentru prima data, finantare pentru achizitionarea de arme pentru Ucraina. Germania, care de decenii a fost contrariata fata de o abordare militarizata a politicii externe, participa acum la inarmarea Ucrainei si la cresterea propriilor cheltuieli militare ca raspuns la invazie.
„Criza din Ucraina a spulberat iluzia ca securitatea si stabilitatea in Europa sunt gratuite”, a declarat un inalt diplomat european pentru CNN in aceasta saptamana. „Cand nu exista o amenintare reala, geopolitica parea indepartata. Acum este un razboi la granita noastra. Acum stim ca trebuie sa platim si sa actionam impreuna”, a mai spus el.
Criza refugiatilor din Ucraina, criza cu cea mai rapida crestere de la Al Doilea Razboi Mondial incoace

„Criza din Ucraina a spulberat iluzia ca securitatea si stabilitatea in Europa sunt gratuite”, a declarat un inalt diplomat european pentru CNN in aceasta saptamana. „Cand nu exista o amenintare reala, geopolitica parea indepartata.
Acum este un razboi la granita noastra. Acum stim ca trebuie sa platim si sa actionam impreuna”, a mai spus el. Criza refugiatilor din Ucraina, criza cu cea mai rapida crestere de la Al Doilea Razboi Mondial incoace
Daca luptele din Ucraina vor continua, Europa s-ar putea confrunta cu o criza fara precedent a refugiatilor. „Am lucrat in situatii de urgenta pentru refugiati de aproape 40 de ani si rareori am vazut un exod atat de rapid ca acesta”, a declarat Filippo Grandi, Inaltul Comisar al ONU pentru refugiati.
Oamenii care au reusit sa scape din Ucraina au cautat refugiu in Polonia, Romania, Slovacia si in alte parti. De la inceputul ostilitatilor, cei mai multi ucraineni au fugit in Polonia.
Conform unei statistici citate de The Guardian, peste jumatate dintre ucrainenii care si-au parasit tara s-au indreptat catre Polonia, iar 154 de mii catre Ungaria. In Romania, aproape 230.000 de ucraineni au intrat in tara de la inceperea razboiului.

Conflictul ruso-ucrainean poate provoca o criza alimentara mondiala la „niveluri nemaivazute”
Preturile gazelor din Statele Unite au inregistrat cele mai mari cresteri de dupa uraganul Katrina din 2005. Expertii sunt ingrijorati de faptul ca preturile alimentelor ar putea atinge un nou varf, dupa ce anul trecut deja crescusera. Iar Moody’s, compania americana de rating, cercetare si analiza de risc, avertizeaza ca lanturile globale de aprovizionare, deja lovite de pandemia de Covid-19, ar putea fi aruncate si mai mult in haos. De asemenea, escaladarea conflictului din Ucraina impinge investitorii sa renunte la actiunile europene intr-un ritm nemaiintalnit in istorie, in contextul riscului de accelerare a inflatiei, potrivit analistilor Bank of America, citati de Bloomberg si Reuters.
Luptele din Ucraina au avut costuri economice si umane pe tot globul, mai ales cand vine vorba de energie. Desi Europa a spus de ani de zile ca trebuie sa renunte la energia rusa, Moscova este cel mai mare furnizor de petrol si gaze naturale al UE. Europa ar putea supravietui daca Rusia ar opri aprovizionarea, dar situatia nu va fi deloc ieftina sau usoara.
Conflictul ruso-ucrainean ar putea, de asemenea, provoca o criza alimentara. Programul Alimentar Mondial (PAM) a atras atentia vineri asupra iminentei unei crize alimentare in regiunile afectate de razboi in Ucraina si asupra riscurilor de foamete in lume agravate de intreruperea productiei si exporturilor unor marfuri precum cerealele.

Rusia si Ucraina asigura 29% din exporturile mondiale de grau. Perturbari grave ale productiei si exporturilor risca sa antreneze o crestere a preturilor la marfurile alimentare, aflate deja la un nivel record, avertizeaza PAM. „Gloantele si bombele din Ucraina pot aduce criza alimentara mondiala la niveluri nemaivazute”, a declarat directorul PAM, David Beasley, citat de Agerpres.
Si ONU atrage atentia ca perturbari grave ale productiei si exporturilor vor eroda securitatea alimentara a milioane de persoane. In ceea ce priveste Ucraina, PAM arata ca exista informatii despre „grave penurii” de alimente si apa la Kiev si Harkov, precizand ca se duce o cursa contra cronometru pentru a prepozitiona alimente in zonele unde se asteapta la o izbucnire a luptelor.


