Pe masura ce orasele ucrainene sunt atacate, iar fortele ruse sufera pierderi grele, presiunea creste in Rusia, care este din ce in ce mai izolata pe scena internationala. In aceste conditii, observatorii intervievati de Al Jazeera se intreaba daca se zguduie pozitia lui Vladimir Putin.
Presedintele rus se bucura de un nivel solid de sprijin in randul legiuitorilor, dupa cum a demonstrat un vot recent dat cu cateva zile inainte de inceperea razboiului pentru recunoasterea independentei autoproclamatelor Republici Populare Donetk si Luhansk din Ucraina.
Din cei 450 de membri ai Dumei, 351 au sustinut aceasta miscare, in conformitate cu dorinta lui Putin.
In acelasi timp, partidul Rusia Unita a lui Putin a fost acuzat de fraudare a voturilor, tinandu-l la putere de mai bine de 20 de ani.
Cu toate acestea, unii observatori au sugerat ca, in conditiile in care sanctiunile lovesc puternic economia, impulsul de a-l indeparta pe Putin de la putere s-ar putea accelera.
Cu cat va dura mai mult razboiul, "fara perspectiva de solutionare rapida", cu atat tensiunile vor fi mai susceptibile sa se agraveze pana la "ruptura sistemului de putere la Kremlin", considera Institutul francez de relatii internationale (Ifri) intr-o nota de analiza.
Volodimir Iscenko, un sociolog ucrainean care a studiat revolutiile din arena post-sovietica, nu este de acord.
„Nu cred ca revolutia este cel mai probabil rezultat al sanctiunilor”, a spus el pentru Al Jazeera, argumentand ca nemultumirile sporite nu sunt suficiente pentru a declansa o revolta.
Mai degraba, este nevoie de „o scindare intre elite, unitatea opozitiei, si mobilizarea structurilor”, crede el.
La inceputul secolului al XX-lea, Imperiul Rus a trecut prin doua revolutii legate de razboaie nepopulare – una in 1905 dupa infrangerea umilitoare din razboiul ruso-japonez din 1904-1905 si alta in 1917 in timpul Primului Razboi Mondial.
Putin si-a petrecut o mare parte din ultimele doua decenii pregatindu-se impotriva unei asa-numite „revolutii de culoare”, cum ar fi Revolutia Portocalie din 2004 in Ucraina, despre care credea ca este planificata de la Washington.
Aceasta include marginalizarea personalitatilor din opozitie, cum ar fi Alexei Navalnii, acum inchis, a carui miscare politica a fost scoasa in afara legii, dar continua sa functioneze si ajuta la organizarea protestelor.
„In ceea ce priveste opozitia, este intr-o forma proasta”, a spus Iscenko. „Miscarea lui Navalnii este reprimata. In plus, opozitia este divizata de razboi. Comunistii si multe alte partide care s-ar putea alia cu opozitia sustin cu fermitate razboiul acum”, explica acesta.
O lovitura de stat, mai probabila decat un razboi.Totul depinde de rezultatul razboiului din Ucraina
Iscenko a declarat pentru Al Jazeera ca exodul majoritatii rusilor anti-razboi – estimat la peste 200.000 de oameni din februarie – a facut revolta maselor si mai putin probabila.
Un astfel de scenariu ar impune exilatilor sa pastreze contactul efectiv cu patria lor, ceea ce se poate dovedi dificil, deoarece calatoriile sunt restrictionate si rusii fara VPN sunt blocati de pe retelele sociale.
„Lovitura de stat este mai probabila decat o revolutie acum. Desi, nu sunt sigur ca o posibila conspiratie a elitelor impotriva lui Putin ar face un pas decisiv inainte de o infrangere majora in Ucraina. Asadar, in cele din urma, echilibrul de forte pe campurile de lupta ucrainene ar determina posibilitatea fie a unei lovituri de stat, fie a unei revolutii, fie a supravietuirii si consolidarii regimului lui Putin. Nu invers.", concluzioneaza analistul.
Daca nu se declanseaza o revolutie, poate ca oligarhii si oficialii din cercul apropiat al lui Putin, frustrati de sanctiuni si incapabili sa se bucure de croazierele lor cu iahturi din sudul Frantei, ar putea incerca sa-l detroneze pe presedinte.
„Toata lumea stie ce face Putin tradatorilor”. Exista un sentiment general de neputinta
La 1 martie, jurnalista rusa independenta Farida Rustamova a declarat ca surse din elita rusa apropiate lui Putin i-au spus ca au fost la fel de socati la inceputul razboiului ca toti ceilalti.
Sursele au sustinut ca Putin nu mai are un contact direct cu realitatea in ultimii doi ani, izolandu-se intr-un buncar si intalnindu-se doar fata in fata cu cei mai apropiati confidenti ai sai.
Dar dupa acel soc initial, elitele ruse accepta noua realitate, a declarat Rustamova pentru Al Jazeera, care a lucrat pentru serviciul rusesc BBC si posturile independente TV Rain si Meduza.
„Exista sentimentul ca nu se poate face nimic si, pana la sfarsit, trebuie sa supravietuiasca cumva. Ei nu pot pleca, pentru ca daca demisionezi sau refuzi sa lucrezi in timpul razboiului, vei fi un tradator si toata lumea stie ce face Putin tradatorilor.”, spune ea.
Dupa venirea la putere, Putin i-a franat rapid pe oligarhi, care dominasera afacerile, mass-media si politica din Rusia in anii 1990. El i-a chemat pe cei mai buni magnati ai tarii la o intalnire si i-a avertizat sa nu participe la politica.
Cei care nu s-au conformat, precum Mihail Hodorkovski si Boris Berezovski, au fost fie inchisi, fie fortati sa plece, fie ambele. Cei care si-au facut avere in anii 1990 si au primit voie sa ramana au acceptat in mare masura status quo-ul. Au putina influenta asupra Kremlinului.
Vladimir Putin i-a tras pe linie moarta pe multi din oligarhii din vechea garda (FOTO: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images)
„Desi este logic sa ne asteptam la o pozitie anti-razboi din partea liberala a elitei ruse, Putin i-a curatat temeinic de-a lungul anilor si i-a tinut in lesa stransa si cu siguranta nu vor face un pas inainte”, a spus Rustamova. (Al Jazeera)
„Deocamdata, nu vad niciun semn de acest fel in elita rusa", tempereaza si Tatiana Stanovaia, cercetatoare la Carnegie Moscow Center.
„Chiar daca o parte a acestei elite este socata de razboi, politic, ea nu este gata sa se ridice impotriva", spune ea.
Daca situatia se impotmoleste sau ramane incerta, Vladimir Putin poate salva aparentele smulgand concesii politice Kievului si incasand castiguri teritoriale.
„Cheia pentru Putin este forta, presiunea si victoria. El nu se poate retrage fara sa fi obtinut cateva trofee", analizeaza Abbas Gallyamov, analist politic rus independent si fost redactor de discursuri la Kremlin.
„El are nevoie de un acord privind neutralitatea Ucrainei. Dar evident ca nu este suficient. El vrea si recunoasterea (anexarii) Crimeii si a (independentei) republicilor separatiste proruse Lugansk si Donetk", estimeaza el.
Si daca Ucraina nu subscrie la asemenea cerinte, Rusia va putea totusi sa se prevaleze de castiguri teritoriale in estul tarii, cu un obiectiv cheie, sa asigure continuitatea intre Donbas, portul Mariupol la marea de Azov si Crimeea in sud.