Alexander Stubb (Helsinki, 1968) stie ce inseamna sa faci fata schimbarilor de ciclu in politica. A fost prim-ministru al Finlandei intre 2014 si 2015, cand Europa trecea printr-o criza economica fara precedent, iar apoi a trecut prin Ministerul de Finante pentru a face ulterior saltul la Banca Europeana de Investitii. Anterior a fost ministru de Externe si a participat la medierea razboiului din Georgia in 2008, asa ca el cunoaste bine Rusia lui Putin. A fost si europarlamentar, intre 2004 si 2008, transmite 20Minutos, scrie g4media.ro
Are multe de povestit. Dupa incercarea esuata de a ajunge la Comisia Europeana – a pierdut impotriva lui Weber in ‘alegerile primare’ ale PPE – acum sare la o alta mare provocare: sa-si prezideze tara. In 2024, el vrea sa fie succesorul lui Saulii Niinisto, iar acest aparator al intrarii in NATO si al europenismului ferm face dezvaluiri intr-un moment cheie.
Reporter: Ati decis sa candidati la alegerile prezidentiale finlandeze – care vor avea loc in 2024. De ce acum?
Alexander Stubb: Din cauza situatiei politice mondiale si mai precis din cauza atacului lui Putin asupra Ucrainei. Si pentru ca Finlanda este acum membra a NATO; am experienta, reteaua de contacte si cunostinte de politica externa si de securitate. Cred ca acest lucru poate fi foarte util pentru tara.
Reporter: Cat de mult credeti ca s-a schimbat Finlanda de cand ati fost prim-ministru?
Alexander Stubb: Cred ca sunt doua lucruri care s-au schimbat mai ales de cand mi-am inceput cariera politica – patru ani in Parlamentul European si opt la nivel national. Primul, care este general in toata Europa si, de asemenea, in Spania, este ca acum totul este mult mai polarizat. Dezbaterea interna este polarizata si nu exista o divizare clara intre dreapta si stanga. Exista mult mai multa politica identitara. A doua mare schimbare este, desigur, ca Finlanda este acum membra a NATO: aceasta inseamna ca urmatorul presedinte al Finlandei va fi primul presedinte NATO cu norma intreaga.
Reporter: Acum totul este marcat de invazia rusa a Ucrainei. Vedeti o solutie pe termen scurt? Care ar fi cea mai fezabila cale de iesire?
Alexander Stubb: Nu cred ca este realist sa ne asteptam la incheierea razboiului in anul urmator. Acesta este clar un razboi lung. Acestea fiind spuse, daca ar exista o portita pentru negocierile de pace, Zelenski ar avea nevoie de cel putin patru lucruri: teritoriul, cu o decizie bazata pe opinia ucrainenilor; garantii de securitate, fie bilateral cu SUA, fie multilateral de la NATO si UE, si care ar include o cale de aderare; justitie, iar asta inseamna ca criminalii de razboi rusi ar trebui sa ajunga in instantele internationale; si reconstructie. Problema pe care o vad este ca acest razboi este prea mare pentru ca Putin sa-l piarda, prin urmare, conflictul pare ca trebuie rezolvat pe campul de lupta.
Reporter: Deci nu-l vedeti pe Zelenski si Putin stand la aceeasi masa si semnand un acord? Trebuie sa ne amintim de acordurile de la Minsk, care au fost semnate in 2014.
Alexander Stubb: Ei bine, primul lucru este ca acordurile de la Minsk au fost in cele din urma un esec. Au fost un pact traditional si o abordare buna, dar nu a functionat. Din nou, Putin nu poate pierde acest razboi, asa ca ceea ce ar trebui sa se intample este ca puteri precum China si marile puteri din estul si sudul global sa faca presiuni asupra Moscovei sa vina la masa negocierilor. Daca se va intampla asta, cu siguranta ca Statele Unite si Bruxelles-ul ar trebui sa faca acelasi lucru cu Zelenski pentru a-l convinge ca este timpul pentru negocieri. Ar trebui sa fie multa presiune de ambele parti. Am fost mediator in Georgia in 2008 impreuna cu ministrul francez Bernard Kouchner, dar acum situatia este foarte diferita pentru ca a mers prea departe.
Reporter: Ati fost intotdeauna in favoarea intrarii Finlandei in NATO. Credeti ca ar fi trebuit sa se intample mai devreme?
Alexander Stubb: Cand eram ministru de Externe in 2008 si am mediat la Tbilisi si Moscova – din cauza razboiului din Georgia – am tinut un discurs bazat pe trei puncte in care am explicat de ce a trebuit redeschisa dezbaterea privind aderarea la NATO. Dar nu era momentul potrivit. Cred ca Finlanda ar fi putut adera la Alianta in 1995 sau 2008 sau 2014, dar trebuie sa fii realist cand nu ai majoritate. Suntem o democratie, nu o dictatura si nu ma uit la trecut, ci la viitor. Finlandezii sunt o societate foarte capabila sa se adapteze la circumstante foarte repede; au facut-o in 1917 cu independenta, in 1991 cu caderea URSS si in cele din urma intrarea in NATO a avut loc in 2022 dupa atacul lui Putin asupra Ucrainei.
Reporter: A devenit securitatea nationala o problema cheie pentru Finlanda?
Alexander Stubb: Intotdeauna a fost. Trebuie inteles ca Finlanda are o granita de 1.340 de kilometri cu un stat agresiv, imperialist si revizionist precum Rusia lui Putin: securitatea este asadar existentiala. A existat intotdeauna o incercare de a gasi un echilibru intre a avea bune relatii cu Rusia, pe de o parte, si a avea cea mai mare armata din Europa, rezervisti, serviciul militar obligatoriu sau sisteme de aparare sofisticate, pe de alta parte. Suntem realisti in ceea ce priveste securitatea si Rusia. Acest lucru nu este ceva nou pentru noi; suntem pregatiti.
Reporter: Credeti ca UE a reactionat bine la vremurile in care traim?
Alexander Stubb: Da. Nu am vazut niciodata o UE atat de hotarata, unita si rapida ca de cand a inceput razboiul. Si asta pentru ca a avea un dusman comun ne uneste si mai mult; desigur ca vor exista dezacorduri, este logic, dar mi s-a parut de neimaginat sa lansam cel mai important pachet de sanctiuni sau sa transformam Mecanismul european de pace intr-un instrument de finantare a razboiului sau de a trimite arme si munitii in Ucraina in modul in care este face. Sunt mandru, ca european, de modul in care s-a reactionat la crimele internationale ale Rusiei lui Putin.
Reporter: Si cum poate Finlanda sa devina un jucator mai relevant in UE?
Alexander Stubb: Am fost mereu, cred. De cand am aderat, Finlanda si-a dorit intotdeauna sa fie in centrul UE si ne aflam si la periferia geografica. De aceea, de exemplu, am aderat la euro; a fost o decizie economica, dar si politica, asa cum am participat la probleme de securitate. Odata cu criza economica din 2008, situatia a fost complicata, dar de la Brexit si, mai tarziu, cu pandemia si acum cu razboiul, am aratat inca o data ca suntem foarte pro-europeni, iar datele o arata.
Reporter: La actuala UE despre care vorbim, ce ati schimba?
Alexander Stubb: Ar trebui intotdeauna sa ne intoarcem la ceea ce este temelia Uniunii Europene, care se bazeaza pe patru principii: pace, prosperitate, securitate si stabilitate. Daca ne gandim la aceste elemente, trebuie sa ne gandim si la modul in care mentinem roata in miscare si proiectul si mai puternic. Pentru mine, in aceasta perioada speciala de integrare europeana, un obiectiv important este acela de a deveni mai puternic in politica externa, unde ar trebui sa prevaleze majoritatea – si nu unanimitatea ca pana acum -; lupta impotriva schimbarilor climatice este, de asemenea, importanta; apoi, un sistem financiar si economic echitabil; si in sfarsit ca toata lumea sa se simta in siguranta.
Reporter: Si, in sfarsit, care este evaluarea dvs. despre activitatea noului guvern finlandez?
Alexander Stubb: Cred ca va voi dezamagi cu raspunsul meu. Presedintele trebuie sa planifice politica externa impreuna cu guvernul, impreuna cu orice guvern. Si in calitate de fost premier, nu fac aprecieri publice asupra rolului Executivului pentru ca stiu cat de dificila este aceasta treaba.