Avocata pentru drepturile omului Amal Clooney a indemnat miercuri tarile de la Natiunile Unite sa se concentreze pe justitia internationala pentru crimele de razboi din Ucraina, astfel incat „dovezile sa nu ramana in depozit”. Sotia cunoscutului actor George Clooney a spus ca ONU nu trebuie sa procedeze asa cum a procedat in cazul victimelor Statului Islamic din Irak si Siria, noteaza Reuters.
„Ucraina este, astazi, un abator. Chiar in inima Europei”, a spus Clooney la o reuniune informala a Consiliului de Securitate al ONU privind responsabilitatea in Ucraina, organizata de Franta si Albania.
Amal Clooney a reamintit in interventia sa de un vot din 2017 al Consiliului de Securitate al ONU privind crearea unei echipe a Natiunilor Unite pentru a colecta, pastra si stoca dovezi ale posibilelor crime internationale comise de Statul Islamic in Irak si Siria.
„Copiii mei au acum aproape 5 ani si, pana acum, majoritatea dovezilor colectate de ONU sunt in depozit, pentru ca nu exista o instanta internationala care sa judece actiunile ISIS”, a spus avocata pentru drepturile omului, citata de The Guardian.
„Iata-ne, confruntati cu dovezi ale agresiunii, ale crimelor de razboi, ale crimelor impotriva umanitatii si dovezi tot mai mari ale genocidului”, a spus Amal Clooney la reuniune informala a Consiliului de Securitate al ONU.
„Cum am ajuns aici? Cred ca am ajuns aici ignorand justitia atat de mult timp. De prea mult timp, am urmarit cum autorii abuzurilor in masa ale drepturilor omului au ucis, torturat si violat fara consecinte”, a continuat avocata pentru drepturile omului, citand atrocitatile din Yemen si Myanmar drept exemple.
Intalnirea sa concentrat asupra modului in care Rusia va fi considerata responsabila pentru actiunile sale in Ucraina, deoarece soldatii au fost acuzati de uciderea civililor, rapirea copiilor si violarea femeilor.
Amal Clooney spune ca tarile au comis crime de razboi pentru ca au crezut ca vor scapa nepedepsite. Amal Clooney a mai punctat ca comunitatea internationala trebuie sa continue sa se ralieze in spatele Ucrainei si sa indemne la raspunderea Rusiei pentru crimele de razboi, astfel incat problema sa nu fie ignorata cum s-a intamplat in cazul altor conflicte.
„Ceea ce ma ingrijoreaza cand stau astazi aici si va vorbesc este ca actiunea hotarata pe care am vazut-o in primele 50 de zile ale acestui razboi se va dovedi a fi punctul culminant in loc de punctul de plecare al raspunsului juridic si diplomatic al lumii”, a mai declarat avocata pentru drepturile omului, citata de publicatia The Hill.
„S-ar putea ca mii de copii sa fie deportati fortat in Rusia? S-ar putea ca adolescentele sa fie violate in strada in fata familiei si a vecinilor lor? O cladire care avea cuvantul „copii” scris langa ea a fost cu adevarat bombardata, iar civilii de astazi din Mariupol sunt torturati in mod sistematic si morti de foame?”, s-a intrebat retoric avocata Clooney. „Din pacate, raspunsul este da”, a adaugat apoi.
Curtea Penala Internationala (CPI), care se ocupa de crime de razboi, crime impotriva umanitatii, genocid si crime de agresiune, nu are jurisdictie sa judece spetele la care face referire Amal Clooney deoarece Irakul si Siria nu sunt membre.
Amal Clooney face parte dintr-un grup de lucru juridic international care consiliaza Ucraina cu privire la asigurarea raspunderii pentru victimele ucrainene in jurisdictiile nationale, lucrand in colaborare stransa cu Tribunalul International Penal de la Haga.
Procurorul Curtii Penale Internationale, Karim Khan, a deschis o ancheta in Ucraina la o saptamana dupa invazia Rusiei din 24 februarie.
„Acesta este un moment in care trebuie sa mobilizam legea si sa o trimitem in lupta. Nu de partea Ucrainei impotriva Federatiei Ruse sau de partea Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, ci de partea umanitatii”, a spus Khan la reuniunea ONU de miercuri.
La randul sau, diplomatul rus aflat la discutie a descris CPI drept un „instrument politic” si a acuzat Statele Unite si Marea Britanie de ipocrizie pentru ca au sustinut ancheta CPI in Ucraina.
Moscova descrie invazia sa din 24 februarie a Ucrainei drept o „operatie militara speciala” si neaga ca atacurile sale vizeaza civilii, desi dovezile colectate in mod independent si verificat de observatorii internationali si presa straina aflata in Ucraina indica contrariul.
Ucraina pregateste acuzatiile pentru crimele de razboi
Recent, biroul procurorului general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a declarat pentru Reuters ca pregateste acuzatii de crime de razboi impotriva a cel putin sapte militari rusi, dintre care trei piloti rusi suspectati ca au bombardat cladiri civile din regiunile Harkov si Sumi.
Celelalte persoane sunt doi operatori ai unui lansator de rachete care ar fi bombardat asezarile civile din regiunea Harkov si doi militari suspectati ca au ucis un locuitor din imprejurimile Kievului, dupa care i-au violat sotia.
Procuratura ucraineana a declarat ca a sesizat persoanele ca sunt suspecti si ca anchetele sunt in desfasurare, adaugand ca nu au fost depuse acuzatii la instanta.
Autoritatile juridice din Ucraina spune ca investigheaza aproximativ 7.600 de potentiale crime de razboi, iar cel putin 500 de suspecti au fost identificati pana in prezent, de cand Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.
Procurorul general Iryna Venediktova a declarat pentru Reuters ca multi dintre acesti suspecti se afla in Rusia, dar unii au fost luati prizonieri de Ucraina ca prizonieri de razboi. Vorbind intr-un interviu pentru agentia de presa britanica la inceputul acestei luni, Venediktova a spus ca biroul sau intentioneaza sa ancheteze si oficialii rusi care au comanda politica si militara.
Venediktova a adaugat ca intentioneaza sa urmeze anchete penale atat in instantele ucrainene, cat si la Curtea Penala Internationala de la Haga , tribunalul permanent pentru crime de razboi din lume.
Iryna Venediktova a declarat ca echipa sa a adunat probe pe teren, analizand cateva mii de cazuri individuale care au iesit la iveala, in special in mai multe zone din afara Kievului, dupa retragerea trupelor rusesti.
Ancheta Ucrainei se afla in centrul eforturilor multiple de investigare a potentialelor crime de razboi legate de conflict, inclusiv de catre CPI. Anchetele sunt in stadii foarte incipiente, spun sursele familiarizate cu subiectul.
Cum pot fi judecate crimele de razboi
Au existat o serie de tribunale unice incepand cu cel de-al Doilea Razboi Mondial - inclusiv tribunalul care investigheaza crimele de razboi din timpul destramarii Iugoslaviei. De asemenea, a fost infiintat un organism pentru a-i urmari pe cei responsabili de genocidul din 1994 in Ruanda.
Astazi, Curtea Penala Internationala si Curtea Internationala de Justitie (CIJ) au roluri de monitorizare a aplicarii regulilor razboiului.
CIJ se pronunta asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmari persoane fizice. Ucraina a inceput un dosar impotriva Rusiei. Daca CIJ s-ar pronunta impotriva Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU ar fi responsabil pentru aplicarea deciziei.
Insa Rusia - unul dintre cei cinci membri permanenti ai consiliului - ar putea respinge orice propunere de sanctionare.
CPI investigheaza si judeca penal indivizi care nu sunt judecati de stateleindividuale. Este succesorul modern permanent al tribunalului de la Nurnberg, care i-a judecat liderii cheie ai regimului nazist in 1945.
Procurorul sef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune ca exista o baza rezonabila pentru a crede in Ucraina au fost comise crime de razboi. Anchetatorii vor analiza acuzatiile trecute si prezente - inca din 2013, inainte de anexarea Crimeei de catre Rusia de catre Ucraina. Daca exista dovezi, procurorul va cere judecatorilor sa emita mandate de arestare pentru a-i aduce pe cei acuzati la judecata, la Haga.
Dar puterea sa este limitata. Curtea nu are propria sa forta de politie, asa ca se bazeaza pe statele individuale pentru a aresta suspectii.
Rusia nu este membra a curtii, deoarece s-a retras in 2016. Putin nu va extrada niciun suspect. Totusi, daca un suspect pleaca in alta tara, ar putea fi arestat.
Ar putea fi urmariti penal Putin, generalii sau alti lideri rusi?
Este mult mai usor sa-l invinovatesti de o crima de razboi pe soldatul care o comite, decat pe liderul care a ordonat-o.
Hugh Williamson de la Human Rights Watch, organizatie care strangedovezi ale crimelor de razboi in conflicte, spune ca exista dovezi ale unor executii sumare si ale altor abuzuri grave din partea fortelor ruse.
El spune ca stabilirea „lantului de comanda” este foarte importanta pentru orice proces viitor, inclusiv pentru cazul in care un lider a autorizat o atrocitate sau a inchis ochii la aceasta.
„Exista un episod interesant in raportul nostru privind Ucraina, in care un comandant le cere soldatilor sa ia doi civili si sa-i impuste. Doi dintre soldati se opun si acel ordin nu este indeplinit. Deci, exista dovezi clare ale unor incidente din armata rusa, dar si un element de comanda si control al acesteia”, a spus el.
CPI poate urmari si infractiunea de „razboi agresiv”. Aceasta este infractiunea care priveste o invazie sau un conflict nejustificat, dincolo de o actiune militara justificata de legitima aparare.
Cu toate acestea, profesorul Philippe Sands, expert in drept international la University College din Londra, spune ca CPI nu i-ar putea urmari pe liderii Rusiei pentru acest lucru, deoarece tara nu este membra a curtii.
Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI sa investigheze aceasta infractiune. Dar din nou, Rusia ar putea folosi dreptul de veto.
Eficacitatea CPI - si modul in care dreptul international se desfasoara in practica - depind nu doar de tratate, ci si de politica si diplomatie. Sands si alti experti spun ca, la fel ca in cazul proceselor de la Nurnberg, solutia consta in diplomatie si acord international. El le cere liderilor mondiali sa infiinteze un tribunal unic pentru a judeca crimele de razboi din Ucraina.