ANALIZA: Care sunt tarile care continua sa sustina Rusia si ajuta ca izolarea totala a lui Putin sa fie imposibila

Reticienti sa condamne Moscova

In urma cu mai bine de o luna, Moscova a declansat o invazie pe scara larga a Ucrainei, lansand atacuri de pe mare, aer si uscat si provocand cea mai grava criza de securitate in Europa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. SUA si aliatii sai occidentali s-au grabit sa condamne si sa pedepseasca Rusia printr-un val de sanctiuni, dar unele tari au refuzat sa se alature corului criticilor.

In urma cu cateva zile, Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezolutie fara caracter obligatoriu, care solicita protectia civililor si a infrastructurii civile din Ucraina si cere incetarea imediata a ostilitatilor. In timp ce rezolutia a primit unda verde de la 140 dintre cei 193 de membri ai adunarii, 53 de membri nu au sprijinit demersul – patru tari au votat impotriva adoptarii documentului, 38 s-au abtinut. Restul au lipsit de la vot. Documentul, pregatit initial de Franta si Mexic, a fost prezentat de Ucraina, referindu-se la „consecintele umanitare” ale invaziei sale de catre fortele Moscovei.

Aliatii Moscovei, Siria, Belarus si Coreea de Nord (plus Rusia) au votat impotriva rezolutiei, la fel ca si Eritreea. Aceste tari au ignorat apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a descris agresiunea Rusiei drept „absurda,” avand in vedere ca mai mult de patru milioane de ucrainieni au fost fortati sa se refugieze in tarile vecine, in timp ce nenumarati civili au fost ucisi in bombardamentele rusilor.

Daca Eritreea prefera in mod traditional sa nu se implice in disputele dintre tari (in conditiile in care guvernul tarii din Cornul Africii este supus el insusi unor sanctiunii internationale din cauza brutalitatii fata de propriul popor), nu la fel se poate spune despre celelalte trei state. Reprezentantii acestora au sustinut ca extinderea NATO, mai degraba decat pe presedintele Putin, reprezinta principalul motiv pentru declansarea invaziei rusilor.

La randul sau, Venezuela a sustinut Kremlinul in declaratiile sale, desi a absentat de la vot impreuna cu Azerbaidjan, Burkina Faso, Eswatini, Etiopia, Guineea, Guineea-Bassau, Maroc, Togo, Turkmenistan si Uzbekistan.

Rezultatul votului din 24 martie a fost similar cu cel de la rezolutia prezentata de ONU pe 2 martie, care a criticat Rusia pentru declansarea razboiului impotriva Ucrainei. Documentul „a deplans” atunci agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei si a cerut retragerea imediata si completa a tuturor fortelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Tarile care s-au abtinut de la vot, adoptand astfel o atitudine „neutra” in ambele ocazii, includ Algeria, Angola, Armenia, Bangladesh, Bolivia, Burundi, Republica Centrafricana, China, Cuba, Republica Congo, El Salvador, Guineea Ecuatoriala, India, Iran, Irak, Kazahstan, Kargazstan, Laos, Madagascar, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Nicaragua, Pakistan, Senegal, Africa de Sud, Sudanul de Sud, Sri Lanka, Sudan, Tadjikistan, Tanzania, Uganda, Vietnam si Zimbabwe.

Emiratele Arabe Unite s-au abtinut initial sa voteze prima rezolutie, dar si-au schimbat pozitia pentru a denunta Rusia in cazul celui de-al doilea document.

Intr-un mandat similar prezentat in fata celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU in urma cu doua saptamani, Rusia a fost singura tara care a votat impotriva rezolutiei care o condamna pentru atacarea Ucrainei. SUA si alte zece tari au sustinut rezolutia, in timp ce trei state s-au abtinut: China, Emiratele Arabe Unite si India.

Pozitia Chinei

De la inceputul conflictului, Beijingul s-a ferit sa condamne invazia rusa. Referindu-se la pozitia Chinei, analistii au afirmat ca relatiile stranse ale Beijingului cu Moscova sunt tot mai stranse. Putin a avut de altfel o intalnire cu omologul sau chinez, Xi Jinping, cu doar cateva saptamani inainte de a ordona invadarea Ucrainei.

Cele doua tari au celebrat atunci o prietenie „fara limite” si au denuntat „extinderea” NATO.

De asemenea, in urma cu doar doua zile, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anuntat o ordine mondiala „multipolara, justa si democratica” in parteneriat cu China, in timpul primei sale vizite in aceasta tara de la invadarea Ucrainei.

„Traim o etapa foarte serioasa in istoria relatiilor internationale,” a declarat seful diplomatiei de la Kremlin, la inceputul unei intrevederi bilaterale cu omologul sau chinez, Wang Yi. „Sunt convins ca la finalul acestei etape situatia internationala va fi net mai clara si ca noi, impreuna cu dumneavoastra si cu partenerii nostri, ne vom indrepta spre o ordine mondiala multipolara, justa, democratica”, i-a spus Lavrov ministrului chinez.

La randul sau, Wang Yi a declarat ca relatiile dintre China si Rusia „au trecut testul turbulentelor internationale” si continua sa se dezvolte ferm. Potrivit acestuia, relatiile dintre cele doua tari au rezistat noilor teste prezentate de o situatie internationala in schimbare. Wang a declarat ca Beijingul este pregatit sa duca relatia dintre cele doua state „intr-o noua era” si „la un nivel mai inalt.”

Intr-un comunicat de presa transmis de Ministerul de Externe rus se mentioneaza ca, la intalnirea celor doi oficiali, Rusia si China au convenit sa isi consolideze cooperarea, in contextul a ceea ce Moscova numeste „conditii internationale dificile,” referindu-se la intarirea coordonarii politicii externe si adoptarea unei singure voci in privinta afacerilor globale.

Totodata, ministrii de externe chinez si rus au condamnat ceea ce ei au numit sanctiunile occidentale „ilegale si contraproductive” impuse Moscovei pentru actiunile sale din Ucraina, potrivit unei declaratii a MAE rus.

Beijingul, care impartaseste cu Moscova o ostilitate afisata fata de SUA, refuza de la 24 februarie sa condamne invazia rusa din Ucraina, preferand sa denunte in schimb sanctiunile occidentale impotriva Rusiei.

La inceputul lunii martie, Wang Yi a salutat chiar prietenia cu Moscova, despre care a spus ca este extrem de puternica, si a aparat ingrijorarile „rezonabile” ale Rusiei in privinta securitatii sale.

Sustinerea Indiei

Daca atitudinea Chinei de sustinere aproape fatisa a Moscovei era previzibila, situatia este diferita in cazul guvernului de la New Delhi. Comentatorii s-au intrebat de ce India – cea mai mare democratie din lume – refuza sa denunte atrocitatile comise de fortele lui Putin in Ucraina si sa se situeze de partea Washingtonului (de la care primeste anual ajutoare financiare, economice si militare semnificative).

Sunt cel putin patru motive principale care explica atitudinea Indiei: 

Primul este dependenta de petrolul rusesc. Dupa China si Statele Unite, India este al treilea cel mai mare cumparator de petrol la nivel global, tara asiatica importand cel putin 80% din necesarul intern de combustibil. New Delhi a evitat importurile de la Moscova in ianuarie si februarie, pe masura ce tensiunile in jurul granitelor Ucrainei se intensificau, simultan cu temerile privind o invazie iminenta. Totusi, contractele pentru martie si aprilie – dupa inceputul razboiului – arata milioane de barili de petrol livrate catre India, potrivit grupului de cercetare Kpler.

Potrivit analistilor, atat India, cat si China profita probabil de reducerile oferite de Moscova, care e disperata sa gaseasca clienti care sa o ajute sa ramana pe linia de plutire financiara pe masura ce sanctiunile se inmultesc. In prezent, mai multe companii petroliere indiene – inclusiv Hindustan Petroleum, Indian Oil Corporation si Nayara Energy – sunt inca implicate activ in relatiile cu Rusia, spre deosebire de SUA, Canada, Australia sau Marea Britanie, care au interzis importurile de petrol rusesc.

In acest context, trebuie spus ca India si China nu sunt singurele tari care inca importa titei rusesc si finanteaza, prin urmare, un efort de razboi brutal. Potrivit unor relatari, unele rafinarii cu sediul in Bulgaria, Germania, Indonezia, Grecia, Italia, Ungaria si, probabil, Olanda, se bazeaza in continuare pe Rusia in sectorul energetic.

De asemenea, tarile OPEC au ales sa respecte un acord cu Rusia, mai degraba decat sa se conformeze presiunii SUA de a creste productia. Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, membri cheie ai grupului respectiv, au semnalat ambele sprijin pentru Rusia in ultimele zile.

Un al doilea motiv este China. India a dezvoltat o codependenta cu Rusia din cauza dezacordurilor tot mai mari pe care le are cu China. New Delhi este al doilea cel mai mare client pentru petrolul rusesc si apeleaza din ce in ce mai mult la Putin pentru echipamente militare. De altfel, peste 60% din armamentul Indiei provine din Rusia. De exemplu, India a incheiat un acord de 5,43 miliarde de dolari cu Moscova in 2018 pentru sistemul de rachete S-400.

Politica externa a celor din New Delhi se bazeaza pe asigurarea faptului ca Rusia nu va fi nevoita sa treaca complet in tabara Chinei, in conditiile in care India si China au dezacorduri majore privind Himalaya de ani de zile. India este, de asemenea, ingrijorata ca Beijingul si-ar putea extinde amprenta militara in Tibet sau ar putea intrerupe accesul in regiune, lucru care s-ar putea intampla daca Beijingul si Moscova vor fi izolate in alianta lor asiatica.

Iar parteneriatul solid dintre Rusia-India a iesit din nou in evidenta vineri, cand ministrii de externe din cele doua tari, Serghei Lavrov si S Jaishankar, s-au intalnit la New Delhi, intr-o vizita despre care analistii spun ca este un semnal clar ca India inca vede Rusia ca un aliat, chiar daca multi lideri mondiali o considera un agresor. Rusia a laudat India pentru ca nu a judecat conflictul din Ucraina intr-un „mod unilateral,” dupa ce India nu s-a alaturat condamnarii internationale a Moscovei.

Afganistanul, un alt treilea motiv. Indienii nu au ramas impasibili la retragerea haotica a americanilor din Afganistan, mai ales ca ei au sustinut constant guvernul de la Kabul inainte de revenirea talibanilor la putere. Dupa revenirea islamistilor la putere la Kabul, India s-a indreptat spre Moscova din cauza temerilor privind propriile sale interese de securitate.

Afganistanul a fost, de altfel, si motivul unor dezacorduri politice cu SUA din cauza relatiei pe care americanii au dezvoltat-o in ultimele decenii cu un alt inamic traditional al Indiei, Pakistan. Drept urmare, India isi urmareste statutul de natiune nealiniata.

Motivul numit Kashmir. Guvernul condus de Narendra Modi trateaza invazia rusa ca pe o chestiune bilaterala, europeana, care nu o intereseaza sau afecteaza in mod direct. Aceasta deoarece luarea unei pozitii intr-un razboi strain ar putea, de asemenea, sa determine o implicare externa suplimentara in conflictul de lunga durata pe care il are cu Pakistanul in Kashmir. In timp ce Pakistanul solicita in mod obisnuit ca Statele Unite sa se implice in disputa pe care o are cu India privind aceasta regiune, India a reusit pana acum sa se asigure ca alte tari trateaza conflictul ca pe o problema bilaterala.

India, care este o putere nucleara, are o lunga istorie de urmarire a unei strategii nealiniate in politica internationala, evitand constant sa se alature intereselor altor superputeri sau blocuri politice. Dar pozitia Indiei in contextul actual ingrijoreaza Administratia de la Washington. India este unul dintre cei mai valorosi parteneri strategici ai SUA, oficialii americani incercand de ceva vreme sa integreze India intr-o alianta pentru a contracara China in regiunea Indo-Pacific. Dar lucrand pentru a-si proteja comertul cu Rusia si refuzand sa condamne invazia Ucrainei, New Delhi submineaza in mod activ eforturile Washingtonului de a izola Moscova.

Atitudinea sud-africanilor

O alta sustinatoare a Moscovei este Africa de Sud. Aceasta a fost una dintre cele 17 tari africane care s-a abtinut de la o rezolutie a ONU care condamna invazia rusa a Ucrainei, o decizie previzibila tinand cont de legaturile istorice dintre Congresul National African, care a condus lupta acestei natiuni impotriva guvernului minoritatii albe, si Uniunea Sovietica.

De asemenea, doi dintre presedintii post-apartheid ai Africii de Sud, Thabo Mbeki si Jacob Zuma, au urmat pregatire militara in URSS. De altfel, intr-o declaratie emisa prin intermediul fundatiei sale, Zuma l-a numit pe Putin „un om al pacii.”

„Rusia este prietenul nostru pana la capat,” a declarat si Lindiwe Zulu, ministrul dezvoltarii sociale din Africa de Sud, care a studiat la Moscova in anii apartheidului. „Nu suntem pe cale sa denuntam acea relatie pe care am avut-o intotdeauna.”

Rusia, izolata si nu prea

Washington Post a facut recent un inventar al tarilor care nu au condamnat Rusia pentru atacul neprovocat impotriva Ucrainei si care fac ca izolarea completa a lui Putin sa nu fie posibila. Publicatia a scris ca, in India, guvernul premierului Modi s-a abtinut sa denunte invazia rusa a Ucrainei, descriind-o drept un conflict intre Moscova si NATO. Presedintele brazilian Jair Bolsonaro a spus ca tara sa „nu va lua parte la conflict” si l-a descris pe presedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „un comic.” De asemenea, jurnalistii au mentionat declaratia ministrului sud-african Zulu despre prietenia de durata cu Rusia.

Ziarul s-a referit si la prima rezolutie a ONU adoptata dupa inceputul razboiului. Din cei 193 de membri ai Natiunilor Unite, 141 au votat pentru a condamna atacul neprovocat al Moscovei asupra vecinului sau. Dar acel vot majoritar nu spune povestea mai nuantata.

„Exista sentimentul (ca) nivelul de sprijin din partea multor tari non-occidentale pentru aceasta rezolutie a fost destul de subtire”, a declarat Richard Gowan, directorul ONU la International Crisis Group.

Analisti cred ca pentru multe tari nealiniate si/sau din afara Europei, conflictul de pe batranul continent este de fapt unul care opune Moscova celor din Washington/NATO. Aceste state sunt reticente de a lua partea cuiva, mai ales ca razboiul este pentru ele un conflict indepartat, asa cum este pentru multi occidentali un conflict in Orientul Mijlociu sau in Africa.

Mai multi lideri, inclusiv Yoweri Museveni din Uganda, au ridicat problema interventiilor occidentale in Afganistan, Irak si Libia pentru a-si justifica reticenta de a critica Rusia. „Nu ma ameninta si nu te voi ameninta”, a spus Museveni.

Precizand ca necondamnarea Rusiei nu inseamna neaparat sustinerea aventurii razboinice a Moscovei, ziarul a concluzionat ca, in afara Occidentului, liderul de la Kremlin este mai putin izolat decat se crede si decat a repetat-o constant presedintele Biden:

• „Sugestia ca Putin este izolat poate fi inca o opinie partinitoare occidentala – o presupunere bazata pe o definitie a ‘lumii’ care inseamna locurile privilegiate, in mare parte Statele Unite, Europa, Canada, Australia si Japonia”.