In urma cu un an, cand Rusia incasa o infrangere umilitoare in razboiul cu Ucraina, Vladimir Putin ranjea. Acum, Putin pare sa ranjeasca din nou, dar din alt motiv: Ucraina nu prea are cum sa castige razboiul cu Rusia. Esecul contraofensivei din vara lui 2023 a aratat ca ucrainenii pur si simplu nu pot sa-i alunge pe rusi din tara lor, in ciuda sperantelor si, mai ales, a ajutorului militar acordat in ultimii doi ani de Occident. Acum, Ucraina depinde in mod „existential” de ajutorul occidental. O decizie in acest sens este asteptata saptamana viitoare, in cadrul unui summit crucial de la Bruxelles al liderilor UE, in care se propune acordarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro menit „a tine Kievul in viata” pana in 2027, conform Reuters. Ungaria lui Viktor Orban, unul dintre minionii preferati ai lui Putin ameninta insa ca va apela la dreptul sau de veto si va bloca propunerea. Concomitent, un ajutor similar de peste 110 miliarde de dolari a fost recent blocat in Congresul SUA. Taierea sprijinului financiar ar reprezenta o lovitura puternica pentru fortele Kievului, care arata deja semne de epuizare dupa aproape doi ani de razboi cu Rusia lui Putin, scrie digi24.ro.
Da, ajutoarele militare occidentale promise Ucrainei au ajuns la fundul sacului. Creditele de angajament au atins cele mai joase niveluri in perioada august-octombrie: o scadere de 87% fata de intervalul similar din 2022, la nivelul de 2,11 miliarde de euro.
Guvernul ucrainean se asteapta la un deficit bugetar de circa 43 de miliarde pentru anul 2024. Pentru a acoperi aceasta „gaura la buget” e nevoie de imprumuturi de pe piata interna („bonduri de razboi” emise de ministerul Finantelor) dar mai ales de ajtuoare financiare externe.
Cei 50 de miliarde de euro promisi de UE s-ar potrivi manusa, daca pachetul nu s-ar lovi de opozitia Budapestei. E adevarat, acesti bani pot fi, totusi, acordati Ucrainei, mergand insa pe „drumul cel lung”: semnarea de acorduri bilaterale intre Kiev si fiecare membru UE in parte - o modalitate complicata, lunga si extenuanta.
Fost comandant suprem al NATO: Ucraina risca sa piarda razboiul
Fix pe acest „trend” de extenuare si aparent abandon din partea Occidentului, a venit o declaratie surprinzator de dura facuta de generalul american Philip M. Breedlove, fostul comandant suprem al fortelor NATO, care, intr-un interviu acordat pentru Berliner Zeitung, a pus in mod brutal degetul pe rana si a decretat:
„Tarile occidentale se tem de o victorie a Ucrainei”.
Breedlove a spus ca, in aceste conditii, „Ucraina poate sa piarda razboiul” si a cerut liderilor statelor occidentale sa-si schimbe „radical” modul de gandire in ceea ce priveste abordarea razboiului din Ucraina.
Breedlove, care a fost sef al fortelor SUA in Europa si comandant suprem al fortelor NATO a concluzionat ca, in acest moment, liderii politici occidentali „nu isi doresc” ca Ucraina sa castige razboiul cu Rusia. Generalul american crede ca strategie de descurajare a Rusiei „da roade” iar politicienii occidentali sunt pur si simplu „paralizati de frica” deoarece „nimeni nu poate sa prezica ce se va intampla in cazul unei infrangeri a Rusiei”.
Pe de alta parte, cifrele si procentele referitoare la scaderea drastica a ajutorului militar nu fac decat sa arate cantitatea enorma de care a beneficiat, totusi, Kievul, pana in prezent, din partea SUA, NATO si UE. Practic, Occidentul a livrat pana acum Ucrainei tone de bani, la propriu: peste 68 de miliarde de dolari, mai exact.
Putem arunca o privire, de pilda, la ajutorul pe care SUA l-a acordat pana acum Ucrainei. Un infografic realizat de Departamentul de Achizitii al Pentagonului poate fi consultat aici.
In total, din februarie 2022, odata cu declansarea invaziei Rusiei in Ucraina, aliatii Kievului, Banca Mondiala si FMI-ul au promis ajutoare de aproape 255 de miliarde de euro, din care 182 miliarde pe termen scurt, deja livrate sau prevazute pana la sfarsitul acestui an, conform datelor publicate de Institutul de Economie Mondial Kiel, din Germania.
Angajamentele constau in 141 de miliarde de euro asistenta financiara, 16 miliarde ajutoare umanitare si 98 de miliarde ajutoare militare. In trimestrul august-octombrie, totalul a fost cel mai scazut, iar din cele 42 de tari donatoare urmarite de Institutul Kiel, doar 20% au promis noi pachete, angajamentele Uniunii Europene si ale Statelor Unite fiind „limitate”.
136 de milioane de dolari - „nota de plata” a unei zile de razboi contra armatei ruse
Conform datelor ministerului ucrainean al Finantelor, Uniunea Europeana este, in acest moment, principalul finantator al bugetului de stat al Kievului, cu peste 17 miliarde de dolari. Pe „locul doi”, este guvernul Ucrainei, cu 14,5 miliarde, iar „pe locul trei” e SUA, cu aproape 11 miliarde.
Conform FMI, Ucraina a avut nevoie in 2023 de 3 miliarde de dolari pe luna pentru ca institutiile statului sa nu intre in colaps. Efectiv, ajutoarele financiare occidentale au platit pana acum salariile ucrainenilor.
Aproape toate cheltuielile Ucrainei se indreapta in acest moment catre armata si industria de armament.
Practic, o zi de lupta cu armata lui Putin costa Ucraina 136 de milioane de dolari, dupa cum a declarat ministrul ucrainean de Finante Serhii Marcenko.
Si, cum o veste proasta nu vine niciodata singura, Ucraina a mai primit o veste - tot proasta: mult-asteptatele rachete cu raza de actiune de 150 de kilometri, care pot fi trase de lansatoarele Himars, nu au sosit in aceasta toamna, asa cum promitea, la un moment dat, Pentagonul. Astfel, Ucraina va trebui sa astepte „pana la anul” inainte de a primi prima transa de astfel de sisteme de armament.
UE a promis 1 milion de obuze Ucrainei, a livrat 60.000. Rusia a tras 10 milioane de obuze intr-un an in Ucraina
De asemenea, statele UE au reusit sa comande doar 60.000 de obuze noi pentru Ucraina din totalul de un milion care trebuie livrat pana in martie 2024.
Pana in prezent, 480.000 de obuze de artilerie au fost livrate de UE Ucrainei sau „sunt pe teava”, dupa cum a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Agentia Europeana de Aparare a transmis in septembrie ca sapte state membre ale UE, printre care se numara Lituania, Danemarca si Luxemburg, au plasat noi comenzi in cadrul programului european convenit in martie.
Agentia nu a precizat volumul acestor comenzi, dar surse din interior au declarat agentiei Reuters, cu conditia anonimatului, ca este vorba in total despre aproximativ 60.000 de noi obuze. Ministrul german al apararii, Boris Pistorius, a admis, de altfel, luna trecuta, ca tinta de un milion de obuze furnizate Ucrainei pana in martie anul viitor nu va putea fi atinsa.
Comparativ, Rusia a tras 10 milioane de obuze intr-un an.
Oficialul UE a promis totusi ca statele membre vor putea fi capabile sa produca tinta de un milion de obuze pe an, incepand cu 2024. Totul depinde de cat va rezista Ucraina atacurilor hoardelor de zombi ai Rusiei. Si de cat timp va mai putea Putin sa-si mentina intact ranjetul pe fata, atunci cand e intrebat despre evolutia razboiului.