Ar putea fi tras la raspundere Vladimir Putin pentru crime de razboi? Ce raspunde un expert roman

Curtea Internationala de Justitie de la Haga a ordonat miercuri Rusiei sa suspende invadarea Ucrainei, insa Kremlinul ignora aceasta decizie, sustinand ca nu o poate „lua in considerare”.

In paralel cu demersurile de la Curtea Internationala de Justitie, 41 de state, intre care si Romania, au sesizat in 2 martie Curtea Penala Internationala, cerand procurorului Curtii Penale Internationale sa inceapa o ancheta cu privire la posibile crime de razboi, crime impotriva umanitatii si crime de genocid comise de Rusia in Ucraina.

Exista vreo procedura juridica prin care Rusia sa fie obligata sa puna in aplicare decizia CIJ, mai ales ca are drept de veto in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite? / Poate fi Rusia sanctionata pentru nerespectarea deciziei?

Care sunt caile in justitie pentru a investiga si determina crimele de razboi, stiind ca unele tari, precum Germania, au propriile legi pentru urmarirea penala a crimelor de razboi? / Este plauzibila crearea de catre unele state a unui tribunal dupa modelul tribunalelor militare de la Nuremberg de dupa cel de-al doilea razboi mondial impotriva liderilor nazisti?

Ar putea fi tras la raspundere Vladimir Putin?

Aceste sunt cateva dintre intrebarile pe care i le-am adresat magistratului Razvan Horatiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi si fost agent guvernamental al Romaniei la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Redam mai jos raspunsurile:

Ceea ce putem remarca acum este ca sunt puse la incercare toate mecanismele internationale care au fost create dupa cel de-al doilea razboi mondial pentru a preintampina razboiul si a proteja drepturile fundamentale ale cetateanului. Cat de eficiente vor fi aceste mecanisme ramane de vazut. Un lucru este cert - dupa al doilea razboi mondial a existat nu doar o activitate de reglementare in domeniu, ci si o practica internationala astfel incat standardele se afla acum la un alt nivel si sunt create premisele pentru eficienta unor asemenea mecanisme.

Putem observa mai multe demersuri la nivelul unor diferite organisme si organizatii internationale, cu obiect distinct de activitate. Unele dintre aceste demersuri au caracter de noutate, insa toate la un loc sunt complementare.

„Valorea juridica a hotararilor CIJ este indiscutabila"

Pe de o parte, observam ca Ucraina a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga, organul judiciar al ONU, care judeca doar diferende intre state. Curtea Internationala de Justitia a apreciat ca este competenta sa judece diferendul dintre Ucraina si Rusia in baza Conventiei pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid din 1948 si a ordonat o serie de masuri provizorii.

Aceste masuri provizorii nu prejudeca fondul, insa ele sunt obligatorii pentru parti si se refera la obligatia Federatiei Ruse de a suspenda operatiunile militare pe teritoriul Ucrainei si de a se asigura ca unitatile militare,

organizatiile si persoanele pe care le controleaza nu continua aceste operatiuni, precum si la obligatia ambelor parti de a nu lua masuri care sa agraveze sau sa intarzie solutionarea acestui litigiu.

Pe fond, acest litigiu declansat de Ucraina are ca obiect lamurirea acuzatiilor aduse Ucrainei de autoritatile ruse privind pretinse acte de genocid savarsite pe teritoriul regiunilor Luhansk si Donetk, care au reprezentat pretextul invaziei, precum si daca autoritatile ruse pot utiliza interventia fortelor armate pentru a preveni si pedepsi aceste pretinse acte de genocid.

Hotararile Curtii Internationale de Justitie sunt obligatorii. Ce va spune Curtea, cand se va pronunta pe fond si cum se vor raporta partile din litigiu la executarea hotararii ramane de vazut.

In general, comunitatea internationala respecta hotararile CIJ, care se bucura nu doar de forta obligatorie, ci si de autoritate si izvor de inspiratie pentru alte instante internationale. Valorea juridica si intelectuala a

hotararilor CIJ este indiscutabila.

Daca una dintre parti nu se conformeaza, cealalta se poate adresa Consiliului de Securitate al ONU. Aici, problema este ca Rusia are drept de veto si poate bloca discutiile.

„Poate fi creat un tribunal ad hoc pentru crime de razboi, cu un acord al comunitatii internationale"

Pe de alta parte, Procurorul Curtii Penale Internationale, care are sediul tot la Haga, a fost sesizat de 41 de state, printre care si Romania, cu privire la presupuse infractiuni de competenta Curtii legate de razboiul din Ucraina.

Nici Federatia Rusa si nici Ucraina nu sunt parti ale Statutului de la Roma din 1998 privind crearea Curtii Penale Internationale, intrucat nu l-au ratificat.

Totusi, Ucraina a recunoscut competenta Curtii de a cerceta faptele savarsite pe teritoriul sau incepand cu anii 2013-2014. Prin urmare, Curtea Penala Internationala este competenta cu privire la eventualele crime de genocid, de razboi, crime impotriva umanitatii sau de agresiune savarsite ca urmare a conflictului din Ucraina.

In acest sens, dupa cum reiese si din declaratia procurorului Curtii Penale Internationale, are loc deja o ancheta si se strang probe in acest sens.

Daca s-au savarsit crime de razboi, crime impotriva umanitatii sau genocid, doar Curtea ne poate spune, dupa ce investigatia este finalizata si dupa ce desfasoara o judecata echitabila. Pana atunci, indicarea unor vinovati ar pune in discutie prezumtia de nevinovatie.

Putem observa ca exista voci ale comunitatii internationale care solicita si crearea unui tribunal special, ad-hoc pentru judecarea eventualelor crime internationale legate de agresiunea impotriva Ucrainei. Asemenea exemple pot fi observate in istoria secolului trecut. De exemplu, Tribunalul de la Nurnberg, care a judecat parte din conducatorii Germaniei naziste responsabili pentru crimele savarsite in perioada celui de-al doilea razboi mondial sau Tribunalul de la Haga pentru fosta Iugoslavie care i-a judecat pe liderii responsabili de razboiul din fosta Iugoslavie de la inceputul anilor 90. Pentru a fi creat insa un asemenea tribunal ad hoc, este necesar un acord la nivelul comunitatii internationale.

„In cel de-al doilea razboi mondial nimeni nu se gandea ca responsabilii vor ajunge sa fie trasi la raspundere"

Cat de eficiente si cat de repede se vor desfasura asemenea anchete ramane de vazut. Un lucru este cert: standardele internationale au evoluat. Comunitatea internationala dispune de instrumente juridice mult mai bune pentru a investiga asemenea fapte si de mijloace probatorii mult mai evoluate. Probele pot fi administrate mult mai usor. Asistam practic la un razboi live care va lasa multe dovezi in urma ce vor putea fi valorificate in justitia internationala.

In perioada desfasurarii celui de-al doilea razboi mondial si al conflictului din fosta Iugoslavie, nimeni nu se gandea ca responsabilii pentru aceste conflicte vor ajunge sa fie trasi la raspundere. De atunci, s-au diversificat instrumentele juridice, crimele internationale au fost analizate foarte serios atat de instantele internationale, dar si de cele interne si avem alte standarde si proceduri. Avem definitii ale genocidului, ale crimelor impotriva umanitatii si ale crimelor de razboi, dar si dispozitii care prevad expres ca pentru asemenea orori pot fi trasi la raspundere inclusiv sefii de stat, sefii de guverne sau sefii militari.

Mai mult, Statutul Curtii Penale Internationale prevede drepturi si garantii procesuale conforme standardelor internationale pentru persoanele acuzate.

Este greu de raspuns categoric daca va ar putea fi tras la raspundere Vladimir Putin, insa este cert ca exista premise si instrumente juridice de a sanctiona incalcarile Dreptului Penal International.

„Presiunea ca instanta penala de la Haga sa isi indeplineasca mandatul va fi foarte mare"

Negarea sau nerecunoasterea competentei Curtii Penale Internationale nu impieteaza decisiv asupra capacitatii acesteia de a-si desfasura activitatea. La un moment dat, o persoana pusa sub acuzare poate sa nu mai beneficieze de sprijin politic si sa fie deferita unei asemenea instante.

Sa ne amintim exemplul Slobodan Milosevic, care a fost predat in cele din urma Tribunalului International pentru Fosta Iugoslavie si care a fost judecat, condamnat, decedand in cele din urma in inchisoare.

Personal, am vizitat acum 5 ani, in calitate de membru al Comitetului pentru Prevenirea Torturii, persoane acuzate de crime de razboi in conflictul din fosta Iugoslavie. Erau comandanti militari de rang inferior si erau judecati de autoritatile nationale croate. Unii aveau istorii de razboi foarte interesante ce facusera obiectul presei internationale. La momentul vizitei insa, erau niste batranei aparent inofensivi, cu multiple probleme de sanatate, insa va garantez ca nici ei nu isi imaginau in anii '90 ca vor raspunde pentru faptele lor.

Asadar, ceea ce conteaza este ca toate instrumentele internationale sa fie folosite in asemenea imprejurari.

Impunitatea unor persoane va fi posibila doar daca comunitatea internationala nu va tine la standardele dezvoltate de-a lungul unei perioade de aproape un secol. Cu siguranta, presiunea si sprijinul international ca instanta penala de la Haga sa isi indeplineasca mandatul vor fi foarte mari.

Ce inseamna crime de razboi

Sistemul international de protectie ne arata ca este imperfect, dar vointa internationala il poate face perfectibil. Cel putin asa ne-a aratat experienta judiciara de pana acum referitoare la sanctionarea unor asemenea fapte ce violeaza legislatia internationala.

In ceea ce priveste crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, genocidul, continutul lor normativ este foarte larg. Tratatele internationale prevad multiple actiuni ca subsumandu-se acestor infractiuni, de exemplu: savarsirea unor atacuri sistematice asupra populatiei civile, exterminarea, supunerea la sclavie, omuciderea, tortura, vatamarea unor persoane protejate de conventiile internationale, violurile, atacurile asupra populatiei civile sau asupra unor bunuri protejate - scoli, spitale, monumente, biserici etc.

„Cei care s-au adresat sau vor sa se adreseze CEDO impotriva Rusiei, lasati fara aparare"

Nu in ultimul rand, putem observa cum este lasat fara acoperire sistemul de protectie al CEDO. Privit ca fiind cel mai de succes model in materia protectiei drepturilor omului, sistemul european de protectie creat la nivelul Consiliului Europei pare sa ii lase fara aparare pe cetatenii care au introdus sau intentionau sa introduca plangeri impotriva Federatiei Ruse, dat fiind ca aceasta s-a retras din Consiliul Europei si a denuntat Conventia Europeana a Drepturilor Omului, un instrument foarte important si eficient de protectie a drepturilor fundamentale ale cetateanului.

CEDO a anuntat ca a suspendat plangerile introduse impotriva Rusiei. Practic, cetatenii care sufera eventuale abuzuri din partea statului rus raman descoperiti.

In mod cert, provocarile cu care se confrunta comunitatea internationala sunt fara precedent, insa eu am toata increderea ca vor exista vointa si inteligenta politica si juridica care sa determine eficacitatea mecanismelor dezvoltate in atatea decenii si, eventual, la crearea unora noi. Prin urmare, nu cred ca actiunile iresponsabile care incalca ordinea juridica internationala vor ramane nesanctionate.