Avioane pentru pace? Ce troc controversat i se propune lui Zelenski ca sa cada la invoiala cu Putin

O propunere controversata

Doi dintre expertii paginii militare, Robbin Laird si Ed Timperlake (acesta din urma fost comandant al VMFA-321, un escadron de atac al aviatiei din US Navy), si-au prezentat propunerea intr-un material intitulat „O idee controversata: avioane pentru Ucraina in schimbul discutiilor despre un tratat cu Moscova.” Potrivit acestora, oferirea de avioane de lupta Ucrainei in acest moment va contribui la asigurarea securitatii acesteia in viitor, dar natiunile NATO ar trebui sa impuna conditii.

Analistii incearca sa-si explice propunerea, sustinand ca, de la inceputul razboiului din Ucraina – Rusia a invadat tara vecina la 24 februarie 2022 -, tarile NATO au urmat in mare masura o abordare pe care ei o numesc „clubul o noua arma pe luna.” Cu alte cuvinte, oficialii din Washington, Londra si din alte capitale aliate se comporta ca si cum ar avea un plan strategic bine pus la punct, apoi capituleaza rapid atunci cand presedintele ucrainean Zelenski iese cu declaratii publice prin care solicita arme.

Rezultatul acestei strategii a fost un flux constant de arme care sunt trimise in Ucraina faca niciun fel de conditii sau obligatii pentru guvernul de la Kiev. Expertii cred ca desi exista motive intemeiate pentru a sustine Ucraina – care este, fara indoiala, victima atacului nejustificat al Moscovei – „aceasta situatie devine insuportabila.”

Situatia delicata este ilustrata cel mai bine de decizia aliatilor, condusi de Statele Unite, sa trimita tancuri grele pemntru fortele ucrainiene. „Pur si simplu trimiterea mai multor vehicule blindate in Ucraina fara un calcul clar in spate va insemna doar impingerea fortelor ucrainene in capcana mortala a unui razboi de uzura, impotriva unei tari cu 11 fusuri orare si o dorinta istorica de a arunca cat mai multe cadavre posibile pentru a rezolva o problema.” (Reamintim ca, la sfarsitul lunii ianuarie, presedintele Joe Biden a anuntat ca americanii vor trimite 31 de tancuri Abrams M1 in Ucraina. Anuntul liderului de la Casa Alba a venit in aceeasi zi cu decizia Germaniei de a livra Ucrainei tancuri Leopard si a pus capat unor luni de zile de negocieri, ezitari si discutii contradictorii intre Washington, Berlin si alte cateva tari aliate. Decizia aliatilor vestici de a trimite tancurile este perceputa ca o victorie uriasa pentru Ucraina, care este angrenata in lupte brutale cu fortele Moscovei si se pregateste pentru o respinge o ofensiva a rusilor, anticipata pentru aceasta primavara).

In acest context, expertii sustin ca „este timpul ca natiunile NATO sa-si aminteasca ca, daca furnizeaza arme, ar trebui sa aiba un cuvant de spus din punct de vedere politic in ceea ce se intampla cu viitorul Ucrainei. Si este timpul ca ei sa gaseasca o cale pentru a pune capat conflictului. Avem nevoie de incheierea razboiului si avem nevoie de puterea aeriana ca o modalitate de a spori capacitatile ucrainene si de a le transmite rusilor ca Ucraina nu va fi niciodata a lor.”

Propunerea analistilor? Occidentul ar trebui sa antreneze piloti ucraineni pe aeronave moderne si apoi sa ofere guvernului de la Kiev suficiente avioane de lupta si mijloace ISR (Inteligenta, Supraveghere si Recunoastere) pentru a-si putea controla propriul spatiu aerian, in timp ce, la schimb, presedintelui Zelenski ar trebui sa i se spuna sa accepte o noua granita cu Rusia si sa faca eforturi pentru obtinerea unui armistitiu cu Moscova.

Punerea in practica

Cei doi experti de la Breaking Defense scriu ca sunt constienti ca „Ucraina a declarat ca nu va accepta niciodata teritoriul pierdut pe care Rusia l-a revendicat in ultimul an. De fapt, sustin liderii ucraineni, nu numai ca le vor lua inapoi, ci apoi vor avansa si in Donbas.”

Analistii cred ca acest scenariu promovat de conducerea de la Kiev „pur si simplu nu este realist; un rezultat mult mai probabil este un razboi de uzura continuu si nesfarsit, cu sute de mii de vieti de ambele parti aruncate intr-o masina de tocat.” Intre timp, riscul ca Vladimir Putin sa decida sa recurga la optiunea nucleara „planeaza peste orice” iar aceasta este „singura actiune care trebuie evitata cu orice pret.”

Breaking Defense sustine ca „nu este in interesul altor natiuni sa mentina amenintarea nucleara pe masa si nici sa faca fata dezastrului umanitar si economic continuu pe care l-a creat razboiul.” Ei se refera si la un comentariu aparut recent in The London Times, in care se afima: „Intelegem, desigur, ca armamentul nostru este destinat apararii, nu atacului – dar in ardoarea si incertitudinea razboiului, granita dintre aceste doua idei este intr-adevar neclara. Nu putem permite aparitia impresiei ca noi, in Occident, suntem doar acolo pentru a furniza arme gratuite. Platim aici costurile actiunilor altcuiva. Zelenski nu este singurul care alege melodia.”

De aceea, cred analistii, „liderii NATO ar trebui sa precizeze ca nu vor furniza mai multe arme daca Zelenski nu va lucra la un acord cu Rusia care sa le permita sa pastreze o parte din teritoriul pe care l-au revendicat. Nu este corect sau drept ca Ucraina pierde acest teritoriu, dar este realist ca asta trebuie sa se intample.”

Ce va primi Ucraina in schimbul acestui compromis? Expertii afirma ca „nu vom lasa Kievul fara aparare pe termen lung. Cealalta parte a acestui acord este proliferarea puterii aeriene ucrainene. Trebuie sa ne pregatim pentru apararea Ucrainei dupa razboi, chiar in conditiile in care acest razboi inca se desfasoara, iar puterea aeriana este singurul mijloc de a face acest lucru.”

Potrivit analistilor americani, „rusii trebuie sa inteleaga ca capacitatea ucrainenilor de a desfasura operatiuni eficiente impotriva agresiunii doar va creste pe masura ce ucrainenii – deja antrenati de Garda Nationala Aeriana din California in modul occidental de operatiuni de manevra la sol – vor trece la puterea aeriana moderna pentru a se putea apara pe viitor.”

O forta aeriana moderna

Introducerea puterii aeriene nu este pur si simplu o parte a strategiei „clubul unei noi arme pe luna,” afirma Breaking Defense, ci este vorba de a pune bazele unei politici de descurajare in viitor si de a trimite Moscovei semnalul ca Statele Unite sau orice putere occidentala care ofera avioane Ucrainei fac acest lucru pentru a pune capat razboiului, nu doar a provoca inca mii de victime in randul ucrainienilor sau de a declansa Al Treilea Razboi Mondial.

In acest context, trebuie reamintit ca, dupa ce Administratia Biden a anuntat trimiterea tancurilor Abrams in Ucraina, un grup bipartizan de congresmeni de la Washington a cerut Casei Albe sa raspunda solicitarilor Kievului pentru avioane de lupta F-16. Legislatorii americani sustin ca furnizarea avioanelor ar putea inclina balanta in favoarea Kievului pe masura ce Rusia se pregateste pentru o noua ofensiva si ca acest lucru ar putea ajuta ucrainienii sa-si controleze spatiul aerian in acest an. Duminica, republicani influenti si-au reiterat speranta ca Administratia Biden va trimite avioanele de vanatoare atat de mult solicitate de Zelenski si oficiali ucrainieni.

Expertii americani s-au referit la o discutie recenta pe care au avut-o cu Dave Deptula de la Mitchell Institute of Aerospace Studies pentru a explica de ce construirea puterii aeriene ucrainene reprezinta o schimbare majora si o tranzitie catre viitor.

Deptula a subliniat ca cei peste 20 de ani de parteneriat cu Garda Nationala Aeriana din California le-au oferit ucrainenilor o imagine mai clara cu privire la utilizarea multi-rol a aeronavelor de lupta si a adaugat ca ucrainenii sunt, de fapt, mult mai cunoscatori si mai ageri in utilizarea puterii aeriene decat se crede. Deptula a precizat ca „puterea aeriana este esentiala pentru a determina soarta Ucrainei.”

Analistii s-au referit si la presiunea timpului. Ei l-au citat pe Brian J. Morra, autor si membru senior la Potomac Institute for Policy Studies, care le-a declarat: „Nu exista timp de pierdut. Daca comandantul Fortelor Aeriene Ruse, generalul Surovikin, are autoritatea de la seful Statului Major Gerasimov pentru a modela operatiunile aeriene rusesti in 2023, va fi dificil pentru Ucraina sa-l contracareze cu mijloacele lor de aviatie actuale. Este important de retinut ca Surovikin a schimbat dramatic campania aeriana de cand a preluat comanda generala a teatrului de razboi in octombrie 2022. Pana in acel moment, Fortele Aeriene Ruse pierdeau mult prea multe aeronave care zburau in misiuni de sprijin aerian. El a schimbat accentul pe lovituri cu raza lunga de actiune cu rachete de croaziera, ASM si rachete balistice. Surovikin a mutat, de asemenea, bombardierele din doua baze din vestul Rusiei, dupa ce ucrainenii au lovit aceste instalatii la sfarsitul anului 2022. Bombardierele ruse continua sa loveasca Ucraina, dar acum isi lanseaza rachetele din adancul Rusiei, pornind de la baze indepartate unde ucrainenii nu pot ajunge.”

Morra a adaugat: „Pilotii Fortelor Aeriene Ruse nu sunt incompetentii descrisi de presa occidentala. Au fost folositi prost pana la schimbarile facute de Surovikin, dar au functionat bine sub stress. Cred ca vom vedea fortele aeriene ruse performand si mai bine in 2023.”

Luand in calcul si presiunea timpului, autorii noteaza ca exista o fereastra scurta de timp pentru a crea dimensiunea puterii aeriene, ca parte a modelarii unei strategii americane si poate occidentale fata de razboi. „Daca se combina utilizarea sistemelor de aparare aeriana cu furnizarea de noi avioane de lupta si sisteme de lovitura adecvate, ucrainenii ar putea crea si un sistem de baze aeriene ce pot fi aparate. Acest lucru ar fi crucial pentru apararea lor viitoare dupa razboi si crucial pentru incheierea razboiului acum.”

Cat priveste avioanele ce ar putea fi trimise Ucrainei, Breaking Defense s-a referit la faptul ca US Air Force face in prezent eforturi de a-si reduce stocul de aparate de lupta in speranta de a construi noi capabilitati. O forta aeriana ucraineana ar putea fi construita bazandu-se pe acest stoc. „Alte natiuni NATO pot contribui in mod clar, dar este nevoie de a avea o putere aeriana coerenta pentru apararea teritoriului ucrainean.”

Concluzia expertilor este ca „ar trebui sa contribuim la crearea acestei realitati prin pozitionarea Occidentului pentru incheierea razboiului. Trebuie sa fim clari si sinceri cu privire la obiectivele americane in acest conflict: ele nu trebuie sa sprijine un razboi fara sfarsit. Abordarea actuala alimenteaza un razboi lung de uzura. In schimb, sa-i fortam pe rusi sa faca fata realitatii unei forte aeriene ucrainene, echipate din fortele aeriene USAF si NATO, pentru a-i convinge sa negocieze incetarea conflictului – si sa ne asiguram ca ucrainenii sunt echipati astfel incat sa nu mai fie invadati niciodata.”

Apeluri la pace

Nu este prima data in ultimele luni cand diferite voci cer incheierea pacii intre Kiev si Moscova, avansandu-se diferite propuneri. De exemplu, intr-un material publicat in toamna anului trecut remarcam ca apelurile ca Ucraina si aliatii sai occidentali sa se aseze la masa negocierilor cu Rusia s-au inmultit in ultima perioada, in special in Statele Unite – principalul suporter si donator al guvernului de la Kiev -, unde politicieni, oameni de afaceri si diferite grupuri solicita organizarea cat mai urgenta de discutii directe intre cele doua tabere. Expertii cred ca aceste negocieri sunt necesare, insa spun ca eforturile diplomatice trebuie facute in paralel cu continuarea acordarii de ajutor militar si financiar Ucrainei.

Printre altele, un grup de 30 de democrati din Camera Reprezentantilor i-a trimis o scrisoare presedintelui Joe Biden, in care l-a indemnat sa-si reevalueze abordarea privind conflictul din Ucraina si sa evite „un razboi prelungit.”

In scrisoarea lor catre Casa Alba, politicienii de stanga din Congressional Progressive Caucus (CPC) au recunoscut abordarea Administratiei Biden de a gestiona criza din Ucraina, dar i-au cerut sa combine sprijinul militar si economic cu „un efort diplomatic proactiv,” argumentand ca este responsabilitatea lor, in calitate de congresmeni, sa urmareasca „toate caile posibile” pentru a pune capat conflictului din Europa.

Documentul a cerut Casei Albe sa se angajeze direct in convorbiri cu presedintele Putin pentru a negocia un acord si a obtine incetarea focului cu scopul de „a cauta o incheiere rapida a conflictului.”

De asemenea, intr-o scrisoare adresata liderilor rus si ucrainean, congresmanul republican Paul Gosar i-a invitat in Phoenix (Arizona) pe liderii celor doua tari aflate in razboi pentru „a cauta medierea” si a detensiona conflictul in curs din Ucraina. In documentul de o pagina, datat 25 octombrie, si adresat adresat presedintelui rus Putin si presedintelui ucrainean Zelenski, Gosar se descrie drept un „activist pentru pace necombatant” care a vazut suficienta varsare de sange in conflictul din Europa.

Gosar a cerut sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite si al programului sau privind pacea pentru a oferi cadrul pentru discutiile de la Phoenix, oras despre care considera ca este „suficient de departe de conflict.”

Dar poate cel mai important semnal – si care a starnit cele mai aprige critici – privind inceperea de discutii cu Rusia a venit de la multimiliardarul Elon Musk. La inceputul lunii noiembrie, CEO-ul Tesla le-a cerut celor peste 128 milioane de urmaritori de pe Twitter sa voteze modalitati de rezolvare a razboiului din Ucraina.

Sugestiile au inclus o propunere de a organiza voturi in partile Ucrainei ocupate de Rusia pe care Kremlinul spune ca le-a anexat in urma asa-ziselor referendumuri denuntate ca fiind frauduloase de Kiev si aliatii sai occidentali. Rusia nu controleaza pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni – Zaporojie, Herson (sud), Donetk si Lugansk (est).

Musk a spus ca „Rusia pleaca daca aceasta este vointa poporului,” sugerand si ca lumea ar trebui sa recunoasca „formal” Crimeea – anexata ilegal de Moscova in 2014 – ca parte a Rusiei.

In sfarsit, cel mai bogat om din lume a avertizat ca conflictul s-ar putea incheia intr-un razboi nuclear, desi a adaugat ca acest lucru este „putin probabil.”

Iar zilele trecute, un material de opinie publicat de The Jerusalem Post a afirmat ca Ucraina ar trebui sa cedeze o bucata din teritoriul sau, poate chiar una dintre cele patru regiuni sudice, in schimbul pacii cu Rusia, precum si al aderarii la NATO.