Belarusul, tara devenita rampa de lansare pentru atacurile Rusiei asupra Ucrainei, a votat duminica pentru a-i da liderului tarii, Alexandr Lukasenko, puteri mai mari prin Constitutie. Referendumul are ca rezultat si renuntarea la neutralitatea nucleara.
Problema ce a fost supusa la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite intarirea puterilor lui Lukasenko, care conduce Belarus cu o mana de fier din 1994.
Peste 65% dintre cetateni au votat da, a anuntat Comisia Electorala a fostei republici sovietice. Prezenta la vot a fost de peste 78%, potrivit aceleiasi surse. Rezultatul nu este nicio surpriza, sub controlul strans al regimului de la Minsk, care de vara trecut reprima orice opozitie. Intr-o declaratie data la o sectie de votare, Lukasenko a spus ca ii va cere lui Putin sa dea inapoi Belarusului armele nucleare la care a renuntat dupa caderea Uniunii Sovietice.
Referendumul a avut loc intr-un moment in care Ucraina vecina este prada unei invazii ruse declansate pe 24 februarie, in timp ce negocieri intre rusi si ucraineni, anuntate de ambele parti, ar urma sa aiba loc, luni, la frontiera belarusa.
Potrivit presedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belarusii care s-au exprimat la referendum au votat impotriva. Potrivit aceleiasi surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie sa adune in favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat daca peste 50% dintre alegatori au participat la el, scriu AFP si DPA, citate de Agerpres.
Printre schimbarile propuse se numara o imunitate judiciara pe viata pentru fostii presedinti si introducerea unei limite de doua mandate pentru succesorii lui Lukasenko. Desi textul Constitutiei nu prevedea o astfel de limita inainte, ea se va aplica incepand cu intrarea in functie a unui nou presedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukasenko sa ramana la putere pana in 2035 daca va fi reales in 2025.
De asemenea, in noua versiune a Constitutiei, dispare obligatia ca Belarus sa ramana "zona non-nucleara". Acest articol va fi inlocuit prin altul ce exclude "o agresiune militara de pe teritoriul" belarus.
La sfarsitul lui ianuarie, SUA si-au exprimat ingrijorarea ca aceasta reforma ar permite o desfasurare de arme nucleare ruse in Belarus, tara ce se invecineaza cu Ucraina si Polonia.
Realegerea lui Aleksandr Lukasenko la presedintie in august 2020 a declansat o miscare de contestare istorica in aceasta fosta republica sovietica, miscare violent reprimata de autoritati, care au intreprins arestari in masa, lichidari de mass-media si de ONG-uri.
In Rusia, o reforma constitutionala adoptata in 2020 a deschis calea pentru mentinerea la putere a presedintelui Vladimir Putin pana in 2036.