Presedintele rus Vladimir Putin a recunoscut la 21 februarie 2022 independenta regiunilor separatiste proruse Lugansk si Donetk din estul Ucrainei, prin semnarea a doua decrete, si a ordonat trupelor ruse sa intre in aceste teritorii, transmite stirileprotv.ro.
Decizia a alimentat temerile privind izbucnirea unui razboi si a fost condamnata de comunitatea internationala drept o incalcare a integritatii teritoriale si a suveranitatii Ucrainei. Cele doua regiuni Donetk si Lugansk au fost scena unui conflict armat din 2014 intre fortele proguvernamentale ucrainene si separatistii prorusi sustinuti de Moscova. Rusia a recunoscut astfel in mod deschis prezenta sa militara pe teritoriul ''ocupat temporar'' din Donbas.
La 22 februarie, Consiliul Federatiei i-a permis in unanimitate lui Putin sa utilizeze armata rusa in strainatate. Anterior, inca din decembrie 2021, Rusia acumulase un numar mare de forte la granita ucraineana.
La 23 februarie 2022, Consiliul de Securitate Nationala si Aparare al Ucrainei (SNBO) a cerut instituirea starii de urgenta pe intreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunilor Donetk si Lugansk, care se aflau deja sub o administratie politico-militara.
Anul 2014 a reprezentat pentru Ucraina inceputul agresiunii Rusiei, intrucat Crimeea si parti din regiunile Donetk si Luhansk au fost ocupate de fortele ruse. Violentele din estul Ucrainei din perioada aprilie 2014- decembrie 2021 au provocat peste 14.000 de victime, potrivit Centrului pentru Crize Internationale (International Crisis Group), incluzand civili si personal militar, dintre care numarul deceselor in randul civililor depaseste 3.400, conform estimarilor OHCHR.
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ca a solicitat la 23 februarie, fara succes, o conversatie telefonica cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminenta din partea Rusiei. Rusia a adunat "aproape 200.000 de militari, mii de vehicule de lupta" la granita cu Ucraina, un mare razboi in Europa ar putea fi initiat de Rusia in curand, avertiza Zelenski vorbind in rusa si nu in ucraineana, asa cum obisnuia.
In aceeasi zi, secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a adresat direct presedintelui Vladimir Putin de la pupitrul Consiliului de Securitate pentru a-l indemna sa "opreasca trupele (sale) sa atace Ucraina", daca se confirma "ca se pregateste o operatiune in acest sens".
Presedintele rus Vladimir Putin foloseste criza pe care a creat-o prin mobilizarea militara masiva in jurul Ucrainei pentru a atinge doua obiective majore: primul, avansarea si posibil indeplinirea eforturilor de a recastiga controlul efectiv asupra Ucrainei si al doilea, fragmentarea si neutralizarea aliantei NATO, a evidentiat la 27 ianuarie 2022 www.criticalthreats.org, pagina ce colecteaza actualizarile Institutul pentru Studiul Razboiului (ISW) cu privire la agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei.
Declansarea invaziei la scara larga in Ucraina
La 24 februarie 2022, intr-o declaratie la televizor, cu putin timp inaintea orei 3:00 GMT, presedintele rus Vladimir Putin a anuntat o operatiune militara in Ucraina pentru a apara separatistii din estul tarii. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene "sa depuna armele" si a promis sa contracareze orice interferenta straina in operatiunea rusa in Ucraina. Astfel, la ordinul presedintelui Vladimir Putin, care a acuzat ''abuzurile si genocidul regimului de la Kiev'' fata de rusofonii din estul separatist al Ucrainei si ignorarea de catre Occident a cererilor sale privind garantiile de securitate, Rusia a lansat in dimineata zilei de 24 februarie o ofensiva de anvergura asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensiva terestra pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde conform relatarilor Kievului de la sfarsitul zilei, au fost trase si patru rachete balistice.
La scurt timp dupa anuntul presedintelui rus, s-au auzit focuri de arma in apropierea aeroportului Boryspil din Kiev, precum si mai multe explozii in alte locuri din capitala ucraineana, in orasul-port Mariupol, in estul Ucrainei, cel mai mare oras ucrainean din apropierea zonei frontului, in Odessa, port la Marea Neagra, in sudul tarii. Centrele militare ucrainene de comanda din orasele Kiev si Harkov, al doilea oras al tarii, situat in apropiere de frontiera rusa, au fost atacate cu rachete. Si mai aproape de frontul conflictului din est, unde din 2014 se luptau separatistii prorusi si fortele ucrainene, la Kramatorsk, oras care servea de asemenea drept cartier general al armatei ucrainene, s-au auzit explozii puternice. Un atac a fost declansat si dinspre peninsula Crimeea.
Ucraina a dispus inchiderea spatiului sau aerian pentru aviatia civila, iar presedintele Ucrainei a anuntat introducerea legii martiale in toate teritoriile tarii. Autoritatile de la Kiev au recomandat cetatenilor ucraineni sa plece de pe teritoriul Donbasului in fata atacului masiv rusesc si a operatiunii militare declansate de militiile separatiste, in conditiile in care sub jurisdictia Kievului se aflau doua treimi din Donbas.
Presedintele Ucrainei a decretat mobilizarea generala a trupelor ucrainene si a transmis Uniunii Europene ca daca nu ajuta Ucraina, ''razboiul va fi la portile voastre''.
La finalul zilei, mesajul Rusiei a fost ca si-a atins cu ''succes'' toate obiectivele fixate pentru prima zi a ofensivei militare lansate in zori asupra Ucrainei. Conform purtatorului de cuvant al Ministerului rus al Apararii, Igor Konasenkov, in urma bombardamentelor efectuate incepand din zorii zilei cu aviatia si cu rachete de inalta precizie au fost distruse 83 de tinte terestre ale armatei ucrainene.
Trupele ruse au reusit sa cucereasca un aerodrom de langa capitala Kiev, centrala de la Cernobil si zone din sudul Ucrainei, inclusiv o parte a regiunii Herson, orasul Ghenicesk, port la Marea Azov, unde trupele ruse au preluat controlul si asupra unor obiective strategice, precum o hidrocentrala si Canalul Crimeei de Nord, care furnizeaza apa regiunii Herson. La finalul zilei, Fortele armate ucrainene transmiteau ca soldatii rusi patrunsesera in Nicolaev, din sudul tarii, si se purtau lupte in vecinatatea orasului Cernihiv, din nord, potrivit Agerpres.
Dupa prima zi de agresiune rusa, Ucraina a raportat 57 de victime, conform war.ukraine.ua. Cel putin 40 de soldati ucraineni si circa 50 de soldati rusi sau combatanti din estul separatist al Ucrainei fusesera ucisi in luptele care, conform Kievului, s-au desfasurat pe aproape toata granita cu Rusia.
Datele provizorii, ''doar varful aisbergului''
La un an de la declansarea invaziei, numarul civililor care si-au pierdut viata in Ucraina a depasit pragul de 8.000, a informat Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), la 21 februarie 2023. ''Datele noastre reprezinta doar varful aisbergului intr-un razboi al carui cost in randul civililor este insuportabil'', a mentionat intr-un comunicat inaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. Raportul anual al OHCHR mai arata ca 13.287 de civili au fost raniti intr-un an de conflict, iar 487 dintre civilii ucisi si 954 dintre raniti erau copii.
Potrivit rapoartelor anterioare publicate de OHCHR, cele mai multe victime in randul civililor provin din regiunile Donetk si Luhansk - peste 4.000 de decese. Majoritatea victimelor in randul civililor au fost provocate de utilizarea armelor explozive cu raza distructiva mare, inclusiv bombardamente de artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multipla, proiectile si lovituri aeriene.
OHCHR considera ca cifrele reale sunt considerabil mai mari, intrucat primirea informatiilor din anumite puncte unde au avut loc ostilitati intense a intarziat si multe raportari sunt inca in asteptarea coroborarii. In aceasta situatie se afla regiunile Mariupol (regiunea Donetk), Izium (regiunea Harkov), Lisiciansk, Popasna si Severodonetk (regiunea Luhansk), pentru care exista acuzatii privind numeroase victime in randul civililor, potrivit OHCHR.
Pe langa acest bilant partial, estimarile arata ca peste 15.000 de persoane sunt date disparute, peste 14 milioane au fost dislocate, dintre care aproape 8 milioane au fugit din tara si peste 6,5 milioane sunt stramutate in interiorul tarii. Mai mult de 140.000 de cladiri au fost distruse intr-un an de razboi in Ucraina, conform datelor publicate de Reuters.
Conform datelor UNICEF publicate la 24 ianuarie 2023, razboiul a provocat intreruperea educatiei pentru aproximativ 5 milioane de copii si tineri.
Pana la 19 februarie 2023, Organizatia Mondiala a Sanatatii a identificat 780 de atacuri asupra serviciilor de sanatate din tara, de la inceputul razboiului.
De la 24 februarie 2022, Asociated Press (AP) si reteaua de documentare Frontline au verificat 636 incidente care au implicat potentiale crime de razboi, potrivit pbs.org.
Autoritatile ucrainene au inregistrat peste 70.000 de crime de razboi, in care sunt incluse omorarea civililor, atacuri asupra infrastructurii civile, violuri, deportari fortate si altele, conform war.ukraine.ua.
Peste 100.000 de militari rusi au fost ucisi sau raniti de la inceputul invaziei Ucrainei, iar pierderile sunt probabil similare de partea ucraineana, estima la 10 noiembrie 2022, seful de stat major al SUA, generalul Mark Milley, citat de AFP.
''Sanctiunile primite de Rusia nu au oprit razboiul'', noteaza Politico, care a publicat la 21 februarie 2023 un raport al autoritatilor ucrainene ce indica pierderi de peste 48 de miliarde de euro in daune asupra mediului in Ucraina.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.