Opt prizonieri de razboi originari din Cuba, Nepal, Sierra Leone si Somalia au relatat in cadrul unei conferinte de presa organizata de responsabili ucraineni la Kiev, scrie stirileprotv.ro.
Prizonierii au sustinut ca au fost ademeniti in Rusia cu promisiuni de salarii mari, dar au fost inselati si au fost trimisi pe front, relateaza miercuri France Presse.
Ei spun ca au fugit din Asia, Caraibe sau Africa pentru o viata mai buna in Rusia, dar au ajuns sa lupte in armata rusa pe frontul din Ucraina. In pofida vointei lor, declara acestia dupa ce au fost capturati.
Organizatorii i-au prezentat presei drept "mercenari" veniti din tarile din "Sud" si au declarat ca ii vor trata la fel ca pe prizonierii de razboi rusi.
AFP subliniaza ca nu a putut sa-i intervieveze separat pe cei opt barbati si a ales sa nu le faca public numele, Conventia de la Geneva prevazand in special protejarea prizonierilor de razboi de curiozitatea publica.
Toti au spus ca se exprima de bunavoie, desi erau incadrati de soldati mascati care ii ascultau vorbind cu presa. Declaratiile lor vin sa confirme ceea ce jurnalistii AFP in India si Nepal au stabilit cu privire la metodele de recrutare ale armatei ruse cand vine vorba de straini.
Un cubanez, de 35 de ani, cu un tip de coafura africana (dreadlock) a declarat ca a raspuns la o postare pe Facebook care ii oferea o slujba in constructii in Rusia. "Nu m-am gandit ca voi veni sa lupt in razboi", a spus el.
Cu lacrimi in ochi, un rezident din Sierra Leone, spune ca a platit unui recrutor si s-a imbarcat la un zbor in Rusia in speranta de a gasi o "slujba buna" pentru a-si intretine familia numeroasa.
El a spus ca a realizat abia dupa aceea ca a semnat un contract in limba rusa cu fortele Kremlinului, lucru pe care nu si-a dorit niciodata sa-l faca.
In alte cazuri, recrutii stiau ca se alatura armatei, dar credeau ca vor indeplini sarcini usoare si, in orice caz, nu vor merge la lupta.
"Cand rusii le ofera acestor oameni 2.000 de dolari pe luna si le spun ca vor fi folositi ca garzi de corp sau in linia a treia, ei sunt foarte tentati", explica pentru AFP Petro Iatenko, purtator de cuvant al biroului ucrainean responsabil de prizonierii de razboi.
Un tanar somalez recunoaste ca s-a inrolat in armata rusa. Scopul sau a fost acela de a oferi familiei sale "un viitor mai bun".
"Nu stiam ca voi fi trimis in prima linie", explica tanarul, asigurand ca a fost "trimis acolo fara sa cunoasca limba".
Un nepalez de 32 de ani,care a povestit ca a vizionat videoclipuri pe TikTok in care apareau nepalezi care se inrolau in armata rusa, recunoaste ca motivatia sa a fost "desigur, banii".
Jurnalistii AFP in India si Nepal au anchetat acest tip de recrutare si au descoperit ca acestea au fost adeseori efectuate prin intermediari informali si videoclipuri promotionale difuzate pe retelele de socializare.
Acestia ii asigura pe candidatii fara experienta militara ca li se vor atribui sarcini necombatante si vor beneficia de un permis de sedere permanenta in Rusia.
In realitate, odata inrolati, ei primesc o pregatire de baza in domeniul armelor si, intr-un final, sunt trimisi pe front.
Nepalul a indicat ca cinci dintre cetatenii sai inrolati sunt prizonieri de razboi in Ucraina si cel putin alti 12 au fost ucisi in lupte. Tara a interzis cetatenilor sai sa mearga la munca in Rusia sau Ucraina si a cerut Moscovei sa-i trimita inapoi pe cei recrutati. La o solicitare din partea AFP, Kremlinul nu a dorit sa comenteze pe aceasta tema.
Dintre cei opt prizonieri prezentati de Kiev, singurul care vorbea putina rusa era un nepalez de 24 de ani, care s-a chinuit sa tina un stilou din cauza arsurilor la maini suferite in razboi.
El a studiat si lucrat in Rusia cand a vazut afise de recrutare pentru a deveni "agent de securitate sau ceva de genul asta", a spus el.
Purtatorul de cuvant al biroului ucrainean pentru prizonierii de razboi, Petro Iatenko, a invitat tarile sa actioneze pentru a-si impiedica cetatenii "sa fie inselati de recrutorii care le promit munti de aur".
Cei capturati "in uniforma militara, cu arme" asupra lor pe front vor fi deferiti justitiei, spune el.
"Tribunalul este cel care va decide daca ei sunt mercenari", explica Iatenko, asigurand ca Ucraina doreste "sa ii transfere in tarile lor de origine".
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.