Generalul Yuri Baluievski, un fost sef al Statului Major de la Moscova, a prezentat mai multe concluzii care pot fi trase dupa aproape 2 ani de razboi in Ucraina, observatiile acestuia putand oferi mai multe indicii despre modul in care fortele armate ruse si-ar putea schimba tacticile in viitorul apropiat, scrie hotnews.ro.
Baluievski si-a prezentat concluziile intr-o recenzie pe care a scris-o pentru „Algoritmi de Foc si Otel”, o carte publicata in Rusia despre impactul tehnologiilor moderne asupra campului de lupta din ziua de azi.
Cartea analizeaza pe larg principalele arme, sisteme, tehnologii si tactici pe care Rusia le-a folosit pana acum in Ucraina, analistul militar Samuel Bendett publicand pe pagina sa de „X” un rezumat al concluziilor trase de Baluievski dupa revizuirea lucrarii.
Generalul rus noteaza ca „operatiunea militara speciala” declansata de presedintele Vladimir Putin in data de 24 februarie 2022 s-a dovedit a fi un „test fara precedent” pentru practic toate componentele ce tin de arta razboiului si dezvoltarea militara - de la tactici, desfasurarea operatiunilor si strategie, pana la organizarea unitatilor de trupe si testarea a aproape toate tipurile de echipamente si arme non-strategice.
„Toata aceasta experienta nu a fost inca inteleasa de expertii militari si academicieni. Dar este deja clar ca 'operatiunea' a aratat inconsecventa a numeroase prognoze legate de problemele militare si necesitatea unei reevaluari a rolului si modului in care sunt folosite diferite tipuri de arme”, noteaza Baluievski, care a fost sef al Statului Major de la Moscova intre 2004 si 2007.
Fostul sef al Statului Major rus vorbeste de un „impas”, la fel ca actualul comandant al armatei ucrainene
El subliniaza un lucru pe care l-a aratat si generalul Valeri Zalujnii, seful Statului Major al Ucrainei, in comentarii facute anul trecut, dupa esecul ofensivei de vara a Kievului: campul de lupta modern a devenit unul „transparent”, in care ambele armate observa activitatile celeilalte si elementul de surpriza a disparut aproape cu totul.
Baluievski spune ca, pentru a depasi acest „impas pozitional”, este importanta „observarea tendintelor corecte” si „intelegerea tiparelor” legate de modul in care au evaluat operatiunile de lupta.
„In primul rand, armele moderne puternic mecanizate au trecut brusc la razboi de transee pozitional, in loc sa actioneze ca unitati de lupta foarte manevrabile, ritmul avansarii pe campul de lupta aratand ca mersul melcului chiar si dupa standardele Primului Razboi Mondial”, afirma generalul rus.
Acesta subliniaza ca artileria, in principal cea cu raza lunga si precizie ridicata, a fost pusa inapoi pe piedestalul de „zeu al razboiului”. „Factorul cheie determinant in lupta si operatiuni este numarul de proiectile trase”, sustine el.
Baluievski remarca de asemenea o „renastere” a rolului infanteriei in operatiunile de pe campul de lupta, notand ca, dupa al Doilea Razboi Mondial, marile armate ale lumii au trecut mai degraba in plan secundar instruirea soldatilor si ofiterilor a acestei ramuri a fortelor armate.
Aviatia militara si-a aratat limitele in razboiul din Ucraina
Generalul rus mai afirma ca sistemele de aparare antiaeriana „au obtinut un triumf neasteptat asupra aviatiei militare”, despre care spune ca nu si-a pierdut doar abilitatea de a opera in masa deasupra teritoriului inamic, ci si ca a fost fortata sa zboare si isi aleaga bazele cu precautie pe propriul teritoriu.
„In final, aeronavele fara pilot au cucerit rapid si netagaduit spatiul aerian. Cerul a fost umplut de 'nori' de quadcoptere si drone FPV care vaneaza aproape fiecare infanterist. Revolutia fara pilot a oferit o transparenta fara precedent asupra campului de lupta si a inceput sa inghesuie artileria”, sustine Baluievski.
„Ce asigura o transparenta fara precedent asupra campului de lupta din Ucraina? Un numar urias si constant de echipamente de recunoastere si identificare a tintelor, in principal fara pilot sau din satelit. Exista de asemenea un salt calitativ in ceea ce priveste volumul si viteza datelor primite si transmise folosind aceste mijloace”, explica fostul comandant al armatei ruse.
El noteaza ca aceste evolutii, coroborate cu progresul instrumentelor electronice de recunoastere, metodele de recunoastere cibernetica si urmarirea retelelor de informatii inamice, au dus practic la eliminarea completa a „cetii razboiului”, un termen folosit de teoreticienii militari pentru a desemna incertitudinile inerente legate de desfasurarea unor operatiuni de lupta.
Operatiunile mecanizate pe scara larga ar putea fi de domeniul trecutului
Baluievski afirma de asemenea ca tancul se numara printre armele ale caror rol pe campul de lupta s-a schimbat rapid si radical in cursul razboiului din Ucraina si ca tancul „a devenit principala victima a luptelor din ultimii doi ani - a fost usor de reperat si usor de distrus”.
Ofiterul rus deplange si ca tancul s-a dovedit a fi „foarte vulnerabil” in fata minelor. El arata ca unele dintre intrebarile la care comandamentul militar trebuie sa raspaunda acum sunt: „Pot fi tancurile folosite in masa? Au ele protectia necesara? Au arme eficace pentru a trage asupra inamicului? Si-a pierdut tancul importanta ca principala forta de atac si mijloc de a sparge liniile inamice si manevra in baza conceptelor privind razboiul modern?”.
El spune ca solutiile la aceste probleme trebuie sa includa in mod obligatoriu protectie fata de mine si dronele kamikaze, o solutie putand fi dezvoltarea unor noi sisteme de blindaj mult mai puternice.
In ceea ce priveste artileria, Baluievski observa ca principala evolutie legata de utilizarea acesteia este cresterea razei de actiune si introducerea munitiilor ghidate extrem de precise, despre care spune ca in viitor vor fi adoptate in mod „inevitabil” de toate fortele armate.
Dronele vor juca un rol tot mai decisiv pe campul de lupta
Generalul rus revine in mod repetat la problema dronelor, afirmand ca acestea au devenit o „durere de cap” pentru sistemele de aparare antiaeriana, care „nu au fost pregatite pentru a lupta impotriva acestei tehnologii”. „Diferitele clase de drone au devenit probabil principala provocare si problema a sistemelor de aparare antiaeriana”, subliniaza el.
„Trebuie sa recunoastem ca un asemenea rol exagerat al dronelor aeriene nu a fost prevazut de teoreticienii militari, desi unele indicii ale acestui nou trend erau deja vizibile in timpul razboiului din Nagorno-Karabah din 2020”, sustine Baluievski.
O alta „schimbare radicala” observata de general in cursul razboiului din Ucraina are de-a face cu tranzitia de la drone de lupta de mari dimensiuni in primele faze ale conflictului la aeronave mici si medii, in multe cazuri produse comercial.
El prognozeaza ca „dronele FPV si munitiile kamikaze de mici dimensiuni vor deveni si mai raspandite, ele urmand sa evolueze in cel mai scurt timp posibil in a fi arma soldatului individual. Asta inseamna ca, in urmatorii ani, zeci si sute de mii de drone mici vor fi desfasurate pe campul de lupta. Prin urmare, va exista o necesitate majora de a le contracara, incepand de la nivelul tactic al unitatilor”, conchide el.
Analistul militar Samuel Bendett observa ca Baluievski nu face referire explicit in analiza sa la inteligenta artificiala, automatizare sau alte evolutii in ceea ce priveste tacticile si sistemele tehnologice avansate din Ucraina, ignorand de asemenea rolul fara precedent al inginerilor civili voluntari, care sunt responsabili de majoritatea progreselor realizate de Rusia la capitolul drone.
Cu toate acestea, generalul este foarte apreciat in randul fortelor armate ruse iar in randul comunitatii militare din Rusia expertiza sa este considerata a fi cu mult peste cea a unora dintre generalii care au planificat „operatiunea militara speciala”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.