Extinderea UE ar costa restul tarilor peste 256,8 de miliarde de euro, conform unor calcule interne. Republica Moldova si alte opt tari cer includerea in blocul comunitar, scrie stirileprotv.ro.
Efectul secundar ar fi transformarea multor tari care in prezent sunt beneficiari neti ai fondurilor UE (intre care Romania - n.r.) in contribuabili neti. Financial Times scrie ca UE estimeaza ca Ucraina ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro dupa aderare, iar calculele interne sugereaza ca subventiile agricole vor scadea cu 20% in urma extinderii cu alte noua state membre, transmite news.ro.
Costul urias al extinderii a fost dezvaluit in contextul in care 51 de lideri europeni se intalnesc la Granada, in Spania, in cadrul unei reuniuni a Comunitatii Politice Europene, pentru a discuta urmatoarele etape pentru cei noua state care asteapta sa adere la UE.
„Toate statele membre vor trebui sa plateasca mai mult si sa primeasca mai putin de la bugetul UE; multe state membre care sunt in prezent beneficiari neti vor deveni contribuabili neti", se arata in documentul secretariatului Consiliului UE, citat de Financial Times (FT). Calculele au fost facute in cazul unei uniuni extinse care ar include Ucraina, Moldova, Georgia si sase state din Balcanii de Vest.
Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele noua tari care au fost acceptate ca potentiali candidati, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe o perioada de sapte ani, potrivit documentului. Aceasta suma s-ar adauga la estimarile actuale ale costurilor de reconstructie a Ucrainei, care au fost evaluate la aproximativ 400 de miliarde de euro anul acesta de catre Banca Mondiala.
Bilantul financiar al adaugarii tuturor celor noua membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde de euro. Efectele in lant pentru statele membre actuale ar include o reducere de aproximativ o cincime a subventiilor agricole, mai scrie FT.
Cu toate ca extinderea completa ar putea dura un deceniu sau mai mult si ar forta reforme importante ale acordurilor bugetare existente, amploarea estimata a schimbarilor necesare ar inclina in mod decisiv echilibrul financiar in cadrul blocului.
Extinderea a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru UE, liderii reunindu-se vineri pentru a discuta despre modul in care va fi orientata dezbaterea viitoare pe teme-cheie, printre care bugetul, numarul de locuri in Parlamentul European, viitorul politicii agricole comune si daca un bloc extins ar putea continua sa voteze in unanimitate in anumite domenii.
De asemenea, se dezbate daca UE ar trebui sa continue cu un proces al unei integrari cu doua viteze, permitand statelor membre sa se alature treptat blocului comunitar, sau daca ar trebui sa se tina de principiul "totul sau nimic".
La inceputul acestei saptamani, seful diplomatiei UE, Josep Borrell a declarat ca se opune celor care sunt in favoarea unui proces de aderare treptata, afirmand ca ar fi imposibil de pus in aplicare. „Aderarea este aderare. Punct si de la capat", a declarat el la o reuniune in Ucraina.
Tarile care ar pierde fondurile de coeziune
Un diplomat de rang inalt a declarat pentru The Guardian ca se asteapta ca bugetul sa fie cel mai controversat subiect si ca trebuie sa fie stabilit pana in 2027, cand va incepe urmatorul ciclu financiar. In acest fel, UE ar putea arata ca este pregatita, eliminand orice scuza care ar intarzia discutiile ulterioare pe tema daca si cat de repede ar putea adera Ucraina, Moldova si statele din Balcanii de Vest.
Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat ca termenul limita pentru extindere ar trebui sa fie 2030, dar sursa diplomatica a declarat ca o astfel de data este "aleatorie" si nu are sens. Potrivit acesteia, o tinta pentru 2027 ar concentra gandirea liderilor UE pe urmatorii doi ani si ar oferi un cadru pentru o discutie reala - si nu una conceptuala.
Documentul care a facut obiectul unei scurgeri de informatii estimeaza ca bugetul UE ar creste cu 21%, ajungand la 1,47 trilioane de euro, daca toate cele noua tari ar adera. Acest lucru ar implica o crestere semnificativa a contributiilor Germaniei, Frantei si Tarilor de Jos, cu perioade de tranzitie necesare pentru a mari finantarea.
Suma cheltuita pentru agricultura s-ar modifica, de asemenea, iar Ucraina ar avea dreptul la 96,5 de miliarde de euro pe o perioada de sapte ani, un alt cost pe care statele membre ar trebui sa il ia in considerare. Potrivit studiului, aceasta schimbare financiara ar forta reduceri de aproximativ 20% ale subventiilor agricole pentru statele membre actuale. Ucraina a sustinut ca, in calitate de lider mondial pe piata cerealelor, a uleiului de floarea-soarelui si a pasarilor de curte, aderarea sa ar consolida securitatea alimentara a UE.
Un alt fond cheie, Fondul de coeziune, care ofera bani pentru infrastructura din tarile mai putin dezvoltate, ar fi, de asemenea, afectat in mod semnificativ de extindere. Ucraina s-ar califica pentru plati in valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care au ca scop imbunatatirea infrastructurii in statele membre mai sarace.
Conform formulei financiare actuale, Republica Ceha, Estonia, Slovenia, Cipru, Malta si Lituania nu ar mai fi eligibile pentru aceste fonduri de coeziune.
Calculele au fost efectuate de secretariatul general al Consiliului UE, organismul care reprezinta guvernele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, in contextul in care UE analizeaza daca va fi de acord sa deschida negocieri oficiale de aderare cu Ucraina pana la sfarsitul acestui an, asa cum a solicitat Kievul. Studiul utilizeaza o simpla extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care ar fi aproape sigur ajustate in cazul extinderii. Studiul nu a fost elaborat in colaborare cu Comisia Europeana, organul executiv al blocului, si nici nu a fost aprobat de aceasta. Nu ia in considerare, de asemenea, posibilitatea unei aderari a Turciei, precizeaza FT.
Avantajele unei eventuale extinderi a Uniunii Europene
„In timp ce pentru mai multe politici, oportunitatile pot depasi costurile/riscurile, iar extinderea va aduce beneficii pentru actualele state membre, extinderea va avea, de asemenea, un impact de anvergura asupra bugetului UE", se arata in document. "Aceste provocari foarte importante pentru UE vor trebui sa fie abordate cu atentie, de asemenea, pentru ca aceasta noua extindere sa fie cel putin acceptata, daca nu sustinuta de cetatenii nostri", adauga documentul.
Documentul citat de FT subliniaza totodata oportunitatile pe care le ofera extinderea UE, inclusiv consolidarea influentei geopolitice a UE, cresterea dimensiunii pietei interne a blocului cu 66 de milioane de persoane, ajungand la 517 milioane, si rezolvarea problemei deficitului de forta de munca.
Dar documentul arata clar ca impactul Ucrainei asupra regimului de subventii agricole al UE ar fi cel mai semnificativ. Ucraina ar fi cel mai mare beneficiar al blocului, cu 41,1 milioane de hectare de suprafata agricola utilizata, impingand Franta pe locul al doilea. Acest lucru ar insemna ca platile pentru beneficiarii actuali ar scadea cu 20,3 % pe hectar de teren agricol eligibil.
In afara de Ucraina, adaugarea celorlalte opt tari ar costa in total 29,9 miliarde de euro din platile PAC.
„Aceste cifre nu vor functiona pentru nimeni", a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group. "Ele arata clar ca va fi nevoie de o reforma profunda a bugetului UE si a principalelor sale politici daca Ucraina va adera vreodata, sau ca intreaga chestiune ucraineana va trebui sa fie tratata in mod inovator si in afara structurilor bugetare existente ale UE", a aratat expertul citat de FT.