Presedintele Volodimir Zelenski nu se va intoarce in Ucraina cu mana goala de la summitul NATO organizat la Vilnius, chiar daca nu a primit angajamentul pe care si l-a dorit de la alianta in privinta aderarii tarii sale, scrie Reuters, scrie hotnews.ro.
Comunicatul retinut al liderilor NATO privind calea Ucrainei catre aderare l-a iritat pe Zelenski, acesta admitand insa ca, per total, rezultatele summitului sunt bune.
El a vorbit in special despre faptul ca recunoasterea de catre NATO a faptului ca Ucraina nu trebuie sa urmeze un Plan de actiune pentru aderare (MAP) este importanta si arata ca tara sa a facut progrese considerabile in ceea ce priveste compatibilitatea cu Alianta Nord-Atlantica.
In a doua zi a summitului a avut loc si prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, un nou format creat pentru a consolida si mai mult cooperarea dintre Kiev si alianta cu 31 de state membre.
Tarile NATO si-au exprimat de asemenea angajamentul sa sustina Ucraina „cat timp este nevoie”, reiterand comentarii facute in acest sens de secretarul general Jens Stoltenberg si presedintele american Joe Biden.
Insa dupa 16 luni de la inceperea invaziei rusesti, delegatia ucraineana pleaca de la summitul din Vilnius cu cateva „recompense” tangibile pentru efortul de razboi al tarii.
Rachete cu raza lunga franceze si blindate britanice pentru armata ucraineana
Franta a anuntat ca va urma exemplul Marii Britanii si va furniza Ucrainei rachete cu raza lunga de actiune: modelul „SCALP-EG” care poate lovi tinte aflate la distante de 250 de kilometri. Acestea sunt identice cu rachetele Storm Shadow britanice, dar produse pentru Franta.
O sursa din cadrul fortelor armate franceze a declarat ca rachetele vor proveni din stocurile existente ale armatei si ca este vorba de un „numar semnificativ”.
Marea Britanie in schimb a anuntat ca va furniza fortelor armate ucrainene alte 70 de vehicule de lupta si logistica, mii de proiectile pentru tancurile Challenger 2 pe care premierul Rishi Sunak le-a promis inca de la inceputul anului si un fond pentru repararea echipamentelor in valoare de 50 de milioane de lire sterline.
Guvernul britanic a anuntat de asemenea ca va lansa prin intermediul NATO un proiect pentru construirea unui centru medical de reabilitare pentru soldatii ucraineni.
Ucraina va primi noi baterii Patriot din Germania si nanodrone norvegiene
In ceea ce priveste avioanele militare occidentale cerute insistent de conducerea de la Kiev, o coalitie de 11 state membre ale NATO vor incepe din luna august antrenarea pilotilor ucraineni pe aeronave americane F-16, un centru de instruire urmand sa fie deschis in Romania.
Desi deocamdata nu s-a luat o decizie finala privind furnizarea de avioane F-16 Ucrainei, programul de instruire este vazut de majoritatea analistilor si diplomatilor drept un pas hotarat in aceasta directie.
Germania a anuntat la randul ei un nou plan semnificativ de asistenta militara pentru Ucraina, valoarea totala a acestuia ajungand la 700 de milioane de euro. Acesta urmeaza sa includa doua baterii Patriot din stocul Bundeswehr, 40 de vehicule de lupta a infanteriei Marder, inca 25 de tancuri Leopard 1 si 5 tancuri Bergenpanzer 2.
In prezent Ucraina are doua baterii Patriot, unul primit din partea Germaniei, si celalalt din Statele Unite.
Norvegia a anuntat de asemenea ca isi va creste sprijinul militar pentru Ucraina cu 2,5 miliarde de coroane (aproximativ 239 milioane de dolari), suma totala alocata pentru guvernul de la Kiev urmand sa ajunga anul acesta la 10 miliarde de coroane cu tot cu ajutoarele umanitare promise.
Ministrul norvegian al apararii Bjorn Arild Gram a explicat ca printre echipamentele militare ce urmeaza sa fie trimise Ucrainei se numara 1.000 de aeronave fara pilot „Black Hornet”, un tip de nanodrone proiectate pentru a-i ajuta pe soldati in misiunile de recunoastere si supraveghere a campului de lupta.
Ce spune NATO dupa summitul de la Vilnius
„Sustinem pe deplin dreptul Ucrainei de a-si alege propriile acorduri de securitate. Viitorul Ucrainei se afla in NATO. Reafirmam angajamentul pe care l-am luat la summitul de la Bucuresti din 2008, conform caruia Ucraina va deveni membra a NATO, iar astazi recunoastem ca tara a facut deja suficiente progrese in directia integrarii euro-atlantice depline, astfel incat nu mai este necesar un plan de actiune pentru aderare”, afirma comunicatul semnat la finalul reuniunii de catre tarile membre.
„Ucraina si-a sporit nivelul de interoperabilitate si interactiune politica cu Alianta si a facut progrese considerabile pe calea reformelor. In conformitate cu Carta NATO-Ucraina din 1997 privind un parteneriat distinct si cu Declaratia din 2009 care completeaza aceasta carta, aliatii vor continua sa sprijine si sa monitorizeze progresele Ucrainei in directia interoperabilitatii si a continuarii reformelor democratice si in sectorul de securitate”, continua acesta.
„Ministrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele inregistrate in cadrul programului national anual adaptat. Alianta va ajuta Ucraina sa puna in aplicare aceste reforme si sa avanseze pe calea spre viitoarea aderare. Vom fi in masura sa adresam o invitatie Ucrainei de a adera la Alianta dupa ce aliatii vor decide acest lucru si vor fi indeplinite conditiile”, se spune in document.
In ceea ce priveste Georgia, planul de actiune pentru aderare ramane o „parte integranta” a procesului de aderare.
Referitor la Republica Moldova, aliatii isi „reafirma angajamentul fata de integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova in cadrul granitelor sale recunoscute la nivel international si solicita Rusiei sa retraga toate fortele pe care le-a stationat in Transnistria fara acordul Republicii Moldova”.
„Ramanem fermi in sprijinul nostru pentru dreptul Republicii Moldova de a decide in mod liber asupra viitorului sau si asupra directiei politicii sale externe, fara interferente externe, si respectam pe deplin neutralitatea constitutionala a tarii. NATO isi intensifica sprijinul politic si practic pentru a ajuta Republica Moldova sa isi consolideze capacitatea de rezistenta si sa isi pastreze independenta politica in fata unui mediu de securitate care se deterioreaza”, noteaza liderii NATO.
„NATO va continua sa ofere asistenta practica prin intermediul pachetului consolidat privind capacitatile de aparare, pe masura ce Moldova depune eforturi pentru a-si consolida capacitatile de securitate si de aparare si pentru a-si moderniza fortele armate”, se mai spune in comunicat.