Escaladarea conflictului dintre Ucraina si Rusia va avea efecte economice importante prin trei canale principale de propagare – energie, comert si sectorul financiar – in functie de duritatea sanctiunilor. Rusia este acum,intr-o pozitie mai buna din punct de vedere economic, fata de momentul 2014.
Intr-un scenariu extrem de “Black-out”, in care Rusia taie alimentarea cu gaz in Europa, pretul gazului natural ar putea creste pana la aproximativ 140 EUR/MWh, arata o analiza a economistilor de la Euler Hermes,. Pentru ca posibilitatile de a gasi furnizori alternativi sunt limitate, aceasta situatie ar aduce un plus de +2.5pp predictiei noastre de inflatie pentru zona Euro in 2022.
Pe 21 februarie 2022 presedintele rus Vladimir Putin a recunoscut formal independenta republicilor separatiste Lugansk si Donetk din estul Ucrainei. Pe 22 februarie, Statele Unite, UE, Marea Britanie, Canada, Japonia si Australia anuntau o prima serie de sanctiuni moderate pentru a incerca franarea escaladarii conflictului, iar pe 24 februarie, Rusia a decis sa invadeze Ucraina dincolo de regiunea Donbas. Era de asteptat ca Occidentul sa recurga la noi sanctiuni, precum cele privind accesul acesteia la sistemul SWIFT, masuri impotriva Bancii Centrale a Rusiei si un embargo partial sau complet asupra comertului Rusiei, inclusiv a exporturilor de petrol si gaze. Acest conflict va produce importante efecte pe pietele economice si financiare.
RUSIA ESTE GATA SA SUPORTE SANCTIUNI MAI DURE
Comparativ cu anul 2014, Rusia este intr-o cu totul alta pozitie, gata sa suporte sanctiuni dure. Daca in 2014, costul economic total al sanctiunilor – care au inclus si contra-masurile luate de Rusia asupra importurilor de produse alimentare – a insemnat doar un -1pp, de data aceasta, insa, pretul petrolului si al gazului sunt semnificativ mai mari. Astfel, analistii nu prognozeaza o scadere atat de drastica precum in a doua jumatate a anului 2014 si in 2015. Cresterile puternice ale pretului la gaze si petrol au ajutat Rusia sa aiba un surplus de cont curent in 2021 de 120 miliarde USD, echivalentul a 7.5% din PIB.
In plus, rezervele brute de valuta ale Rusiei (in afara aurului) sunt, in acest moment, la putin sub 500 miliarde USD, comparativ cu doar 399 miliarde USD la finalul lui 2014. Mai mult, costul datoriei pentru urmatoarele 12 luni (datorii pe termen scurt + returnari de principal), este de 114 mld. USD fata de 146 mld. USD la sfarsitul anului 2014. Acoperirea datoriei pe termen scurt era deja foarte buna in 2014 (232%), dar este si mai buna acum (%439).
Rusia a inregistrat, din 1999 si pana acum, surplus de cont curent, inclusiv in perioada crizei din 2008-2009, a conflictului cu Ucraina dintre 2014 si 2016 si a pandemiei de COVID-19.
O privire mai atenta la balanta comerciala si la cea a serviciilor arata ca tarile care vor impune, cel mai probabil, sanctiuni Rusiei, si anume SUA, UK, Japonia, Elvetia, Norvegia, Ucraina, insumeaza aproximativ 60% din surplusul de servicii si comert al acesteia in perioada 2016-2020. Astfel, chiar si in cazul extrem in care comertul extern este redus la 0, Rusia tot ar detine surplusuri de cont curent si nu ar trebui sa se foloseasca de rezervele sale pentru a finanta importurile din tari ce nu ii aplica sanctiuni.
Pe termen mediu si lung, insa, o redirectionare completa a exporturilor ruse dinspre Europa, catre China, pare extrem de improbabila din motive operationale si de scalabilitate. Gazul face, totusi, parte din planurile Chinei de a-si schimba mixul de energie si are un rol important in acestea.
Chiar daca inainte de 2019, in termeni de volum, importurile Chinei de gaz natural din Rusia reprezentau o foarte mica parte, procentul a ajuns la 4% in 2019, 9% in 2020 si 10% in 2021, mai ales datorita conductei “Power of Siberia” care a devenit operationala in 2019. Capacitatea anuala este de 38 miliarde metri cubi, iar in 2021 a fost folosita la doar 20% din capacitate. Volumul ramas nefolosit inseamna doar 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei catre UE in 2021.
In plus, conducta nu transporta gazul in Europa, astfel ca o rerutare catre China ar fi foarte dificila din punct de vedere operational. Rusia si China au un nou acord pentru o conducta (“Power of Siberia 2”) ce ar fi legata la cele cu directia Europa, dar capacitatea planuita de 50 mld. metri cubi ar putea fi operationalizata abia in 2030 si ar reprezenta doar aproximativ 28% din exporturile catre UE.
TREI CANALE DE IMPACT: ENERGIE, COMERT SI SECTORUL FINANCIAR
Pe masura ce lumea isi revine dupa pandemia de COVID-19, consecintele pe pietele economice si financiare ale escaladarii conflictului, tin de trei mari canale de transmisie: sectorul energetic, financiar si comertul.
In primul rand, economia Rusiei ar suferi efecte adverse semnificative. Riscurile unui embargo complet asupra comertului cu Rusia este foarte putin probabil, data fiind vulnerabilitaea Uniunii Europene, cel putin pe termen scurt. De asemenea, analistii nu se asteapta ca Rusia sa opreasca furnizara de gaz deoarece acest lucru ar insemna o reducere semnificativa a veniturilor fiscale si a celor din export, desi scenariul nu poate fi exclus complet, cel putin pentru cateva luni.
Pe partea energetica, Gazprom si-a indeplinit toate obligatiile de furnizare de gaz conform contractelor, desi volumele tranzitate prin Ucraina s-au redus considerabil. In plus, Europa are o rezerva de gaz pentru aproximativ o luna. Este de asteptat ca preturile sa ramana in intervalul 75-90 EUR/MWh pana in vara. Daca Rusia taie alimentarea cu gaz – lucru care nu s-a intamplat nici in timpul Razboiului Rece – pretul gazului natural ar putea sari la 140 EUR/MWh.
Din pacate, pentru Europa, alternativele de furnizare sunt limitate. Atat din partea SUA, cat si din partea UE, au existat eforturi diplomatice pentru ca alte tari sa mareasca volumele de gaz trimise catre Europa. Insa, Norvegia nu are spatiu de manevra, Algeria ar putea ajuta, iar Qatar ar putea redirectiona aproximatvi 15% din volumele legate de contracte pe termen lung. Alte state, precum SUA, Azerbaijan, Australia, Libia si Egipt ar putea mari livrarile dar, chiar si asa, ajutorul lor maxim ar putea sustine consumul european pe maxim 3 zile de iarna.
Privind relatiile comerciale, daca UE nu ridica nivelul sanctiunilor impuse Rusiei comparativ cu cele din anul 2014 – mai ales prin interzicerea importurilor de energie – impactul ar trebui sa fie modest asupra economiei Uniunii, dar semnificativ asupra Rusiei.
In prezent, Rusia este al cincilea partener de comert al UE, reprezentand 5% din comertul total cu bunuri si aproximativ 2% din exporturile zonei Euro
In schimb, UE aduna 40% din totalul comertului cu bunuri al Rusiei. In cazul in care Rusia ar fi eliminata din sistemul SWIFT, fluxurile comerciale ar putea fi complet blocate deoarece aceasta nu ar fi capabila sa plateasca pentru importuri si sa primeasca banii pentru ceea ce exporta.
In sectorul financiar, bancile europene si-au redus expunerea pe Rusia la niveluri foarte mici. In Germania, activele rusesti au scazut de la un maxim de 0.45% in 2008 la 0.1%, iar bancile franceze au chiar mai putin de pierdut. In cazul excluderii din sistemul SWIFT, Rusia se poate folosi in continuare de propriul sistem (SPFS), creat in 2014, din care fac parte aproximativ 400 de banci, dintre care 23 sunt banci din afara tarii, majoritatea din Elvetia si Germania. Orice sanctiune de ordin financiar ar afecta si Europa deoarece ar intrerupe importurile de energie.
Daca Europa ar fi taiata de la gazul rusesc, rezultatul ar putea fi o criza economica la final de 2022, inceput de 2023 la care s-ar adauga o crestere a inflatiei. Decidentii politici vor trebui sa tina pasul pe masura ce efectele se vor vedea pe pietele financiare, in timp ce si increderea consumatorilor si a companiilor in intreg mediul economic ar putea avea de suferit