„Militarii rusi nu ridica obstacole populatiei civile, ci ii ajuta sa ramana in viata si le ofera hrana si medicamente”, sustine Rusia, in vreme ce refugiatii ucraineni care ajung pe teritoriul sau denunta rele tratamente.
Autoritatile ruse ii supun pe ucrainenii care se refugiaza in Rusia la interogatorii si perchezitii la piele, ii plaseaza in tabere pazite si le confisca documentele personale. In unele cazuri, oamenii sunt fortati sa ramana in Rusia, scrie The Washington Post.
Pana acum, cel putin un milion de civili s-au refugiat in Rusia, conform Ministerului rus de Aparare, cifra care este confirmata si de Kiev.
Multi ucraineni, in special rezidentii din Mariupol, au fost obligati sa fuga din calea razboiului in Rusia, fara vreo alta optiune de refugiu. In alte situatii, cum sunt teritoriile separatiste din Donbas, oamenii au ales sa plece in Rusia.
„Cu cine tii? Cu Rusia sau cu Ucraina?”
Cei mai multi ucraineni au fost transferati intr-un sistem de centre pentru refugiati de pe teritoriul rus, simtindu-se prinsi ca intr-o capcana in tara vecina. In aceste tabere, refugiatii sunt in continuare chestionati de autoritatile ruse.
„«Cu cine tii?», m-au intrebat. «Cu Rusia sau cu Ucraina?»”, povesteste Bohdan, un muncitor din Mariupol, in varsta de 26 de ani, care a fugit la mijlocul lunii martie din orasul bombardat alaturi de sotie si de fiica lui de 7 ani.
Singurul loc unde se puteau refugia Bohdan si familia lui a fost in Rusia. Au ajuns intr-un centru de refugiati din Yalta, Crimeea. Tabara a fost construita pe locul unei foste statiuni balneare sovietice, acum abandonata. In acest centru, Bohdan spune ca a fost interogat de multe ori, pentru a i se testa loialitatea.
„Eu am raspuns: «Sunteti oameni interesanti. In patria mea se intampla un razboi, soldatii rusi au atacat si casa mea a fost distrusa. Si voi vreti sa strig slogane proruse?”, isi aminteste ucraineanul.
Acesta spune ca oficialii rusi l-au interogat si cu privire la pozitiile armatei ucrainene in orasul Mariupol.
Bohdan si familia lui au reusit sa plece din Rusia la mijlocul lunii aprilie, cu ajutorul unor organizatii de voluntari straine. Acum se afla in Stockholm, Suedia. Ceilalti refugiati din grupul sau au fost mutati intr-o alta statiune balneara abandonata, aflata intr-o zona izolata din Rusia, la aproape 1.000 de kilometri de granita.
„Am inteles cum arata apocalipsa”
Alexander Sevciuk, in varsta de 19 ani, a locuit cu familia pe malul estic al raului Kalmius, care traverseaza Mariupolul, in apropiere de sediul Regimentului Azov. De la etajul noua al unui bloc de apartamente, Alexander a fost martor la distrugerea sistematica a orasului-port la Marea Azov.
„Pentru prima data, am inteles cum arata apocalipsa”, spune tanarul. Cand a fost prins intr-un schimb de focuri inauntrul unui supermarket, in timp ce incerca sa gaseasca cate ceva de mancare, un fragment de obuz l-a lovit in spate. Multi oameni din jurul lui au murit, isi aminteste Alexander in relatarea pentru The Washington Post.
A fost nevoit sa plece in Rusia la sfarsitul lunii martie, atunci cand soldatii separatisti din Donetk au capturat zona in care el si familia lui se ascundeau.
Pentru rusi conteaza cat de lung ai parul
Chiar inainte de a ajunge la frontiera, baiatul a fost interogat de multe ori de soldatii separatisti, de politistii de frontiera rusi si de agentii FSB. Toti au incercat sa afle daca Alexander a luat parte la lupte. Apoi a fost perchezitionat la piele in repetate randuri: rusii au cautat inclusiv tatuaje cu mesaje proucrainene sau vanatai si bataturi care sa indice utilizarea unui armament.
Alexander a fost interogat si cu privire la lungimea parului si la faptul ca are barbison, soldatii si politia de frontiera considerand asta un semn al nationalismului ucrainean.
Cei care aveau certificate militare care aratau ca au servit activ in armata ucraineana au fost imediat arestati, isi aminteste Alexander. O cunostinta de-ale lui a fost dusa intr-o alta cladire, batuta, torturata si jefuita inainte de a fi eliberata.
„M-am temut foarte mult. Mi-a fost teama ca vor spune ca fac parte din Azov”, a spus Sevciuk, facand referire la batalionul care acum lupta in combinatul Azovstal.
Perchezitii in telefoane
Tanarul si familia lui au petrecut o saptamana intr-o „tabara de filtrare”, organizata pe partea ucraineana a frontierei cu Rusia. Aici refugiatii au primit inclusiv chestionare, cu intrebari despre atitudinea lor fata de armata Ucrainei, guvernul de la Kiev si alte elemente din viata cotidiana in tara. Sevciuk si altii au scris „negativ”, in speranta ca asta e raspunsul multumitor pentru rusi. „N-am vrut sa ne facem alte probleme”, spune tanarul.
Anchetatorii le-au verificat refugiatilor telefoanele si tabletele, in cautare de aplicatii si fotografii care sa le dea indicatii despre actiunile militarilor ucraineni. In unele cazuri, au aruncat cartelele SIM ale telefoanelor, sustinand ca astfel pot fi identificati si luati drept tinte de militarii ucraineni.
Daca unii dintre ucrainenii refugiati pronuntau, din greseala, cuvantul „razboi”, investigatorii deveneau imediat agresivi. „De ce crezi ca asta e un razboi? Razboi impotriva cui? Stii ca n-ar trebui sa spui cuvantul asta”, isi aminteste Alexander ca reactionau rusii.
Alexander Sevciuk si familia lui au putut ajunge in Georgia, dupa o saptamana petrecuta in taberele temporare pentru refugiati din Rusia. Spune ca si-au dorit sa plece cat mai repede din tara in care majoritatea populatiei sustine razboiul si afisele stradale sunt inscriptionate cu simbolul invaziei, „Z”.
„Am avut o viata pasnica. Mi-au furat-o si m-au lasat fara nimic. Dintr-odata, iti spun ca esti salvat. De la ce sa fiu salvat?”, a spus Alexander Sevciuk.
„Ca la ruleta”
Pe teritoriu rus, refugiatii sunt precauti in a-si exprima opiniile deschis, fiind nesiguri si de loialitatea celorlalti ucraineni din jurul lor, nu doar de rusii care ii ajuta. „Nu vor spune nimic impotriva Rusiei, pentru ca n-au incredere in noi”, spune Laila Rogozina, membra a Comitetului de Asistenta Civica, o organizatie de voluntari rusa, care ii ajuta pe refugiatii hartuiti de Kremlin.
Modul in care sunt tratati refugiatii din Rusia variaza. De multe ori, depinde de noroc. Unii politisti de frontiera nu-i lasa pe ucraineni sa iasa din tara daca nu au toate documentele necesare. Altii sunt mai relaxati in aceasta privinta, spun unii dintre cei care au reusit sa tranziteze tara.
„E ca la ruleta. Pot sa te lase sa pleci sau sa te trimita inapoi la granita”, a declarat Kirill Jivoi, coordonatorul Voluntarilor din Tbilisi, un grup ce activeaza in Capitala Georgiei pentru ajutorarea ucrainenilor care vin din Rusia.
Rusia: „Ii vom aresta pe toti banditii si fascistii”
Aliatii occidentali ai Ucrainei s-au aratat ingrijorati cu privire la refugiatii din Rusia. „Daca femeile, copiii, batranii si alti cetateni sunt stramutati fortat, asta ar fi o crima de razboi si ar fi ceva ingrozitor, ca un efort complet necivilizat”, a declarat Michael Carpenter, ambasadorul SUA la OSCE.
Ministerul rus de Afaceri Externe a declarat ca rapoartele privind stramutarea fortata sunt „minciuni”.
„Vorbim despre puncte de control pentru civilii care parasesc zona de conflict activ. Pentru a evita operatiunile de sabotaj din partea batalioanelor nationale ucrainene, soldatii fortelor armate ruse inspecteaza riguros vehiculele care merg spre regiunile sigure. Ii vom aresta pe toti banditii si fascistii. Militarii rusi nu ridica obstacole populatiei civile, ci ii ajuta sa ramana in viata si le ofera hrana si medicamente”, a spus Ambasada Rusiei la Washington intr-o postare pe canalul de Telegram.
Refugiatii accepta sa fie dusi in extremul orient rus, din nestiinta
Cei mai multi ucraineni ajung in Rusia doar cu hainele de pe ei. Nu au bani pentru bilete de autobuz si nici nu inteleg birocratia rusa. Altii nu cunosc geografia vasta a Rusiei si nu inteleg ca atunci cand li se ofera cazare in estul tarii asta inseamna ca parcurg o distanta de mii de kilometri de casa.
„Unii oameni din Mariupol au spus ca deja s-au hotarat sa mearga in regiunea Habarovsk”, care se afla pe coasta pacifica a Rusiei, la o distanta de sase zile de mers cu trenul din Moscova, explica Danil Mahnitki, seful unei organizatii de voluntari din Capitala rusa.
Pasapoarte confiscate
Atunci cand refugiatii au nevoie de sprijin din partea guvernului rus – ceea ce se intampla adesea, avand in vedere ca grivnele ucrainene nu pot fi schimbate in ruble rusesti – trebuie sa-si predea pasapoartele pentru a-l primi.
Atat cazarea temporara, cat si azilul inseamna ca refugiatii isi predau documentele catre autoritatile ruse. Iar uneori poate fi dificil sa le recupereze. „Ii iau ostatici pe ucraineni”, a declarat Liudmila Denisova, insarcinata pentru drepturile omului din Parlamentul Ucrainei.
Chiar si cei care au declarat ca Rusia a fost destinatia lor preferata pentru refugiu spun ca problemele cu care se confrunta ii ingrijoreaza. „Serviciul de migratie a spus ca daca-mi vreau pasaportul inapoi, va trebui sa scriu o cerere oficiala in care sa zic ca refuz certificatul de rezidenta temporara pe care o ai ca azilant”, explica Marina Timbalova, in varsta de 33 de ani, pentru The Washington Post.
Femeia s-a refugiat din Mariupol in Moscova, alaturi de doua fiice de-ale sale, si a cerut azil temporar pe un an. Insa asta a presupus sa renunte la pasaport. „Vreau sa ma intorc la un moment dat. Mama si fiica mea cea mare sunt acolo. Ma ingrijorez pentru ele”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.