Aruncarea in aer a barajului de la Nova Kakhovka de catre fortele militare ale Moscovei reprezinta o incalcare directa a Conventiei de la Geneva, care interzice in mod expres, in cadrul unui Protocol aditional din 1977, distrugerea unor astfel de elemente cruciale de infrastructura care contin „forte periculoase” care pot cauza pierderi importante populatiei civile. Amploarea dezastrului umanitar si ecologic - provocat de distrugerea acestui baraj - e similara, conform surselor media ucrainene, cu efectele produse de o veritabila arma de distrugere in masa, fara ca Federatia Rusa sa fi folosit, efectiv, in acest caz, o bomba nucleara, anunta digi24.ro.
Barajul peste Nipru de la Nova Kakhovka din regiunea Herson a fost aruncat in aer in noaptea de luni spre marti. Ministerul ucrainean de Interne a anuntat ca a inceput evacuarea locuitorilor din zonele „periculoase” si a cerut populatiei sa-si ia doar „documentele esentiale si animale, sa-si opreasca electrocasnicele si utilitatile si sa plece”.
Autoritatile de la Kiev vorbesc despre un „ecocid” si estimeaza ca 16.000 de persoane ar putea fi afectate de inundatiile provocate de ruperea barajului.
Conform Conventiei de la Geneva, lucrarile si instalatiile de tipul acestui baraj, care contin „forte periculoase” sunt protejate. Este interzisa atacarea ori distrugerea unor astfel de elemente de infrastructura „chiar daca ele constituie obiective militare”, daca o astfel de actiune pune in pericol populatia civila.
Articolul 56
Protectia lucrarilor si a instalatiilor continind forte periculoase
1. Lucrarile de arta sau instaluclatiile continand forte periculoase, si anume barajele, digurile si centralele nucleare de producere a energiei aelectrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar daca ele constituie obiective militare, atunci cand astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forte si, in consecinta, pot cauza pierderi importante populatiei civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalatii sau in apropierea lor nu trebuie sa faca obiectul atacurilor, atunci cand astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forte periculoase si, in consecinta, pot cauza pierderi considerabile populatiei civile
Expertii suedezi au facut inca de anul trecut o simulare cu efectele produse de distrugerea acestui baraj, care prezinta inclusiv zonele afectate de un astfel de dezastru ecologic.
Sursele media ucrainene sustin ca distrugerea acestui baraj e echivalenta cu folosirea unei „arme de distrugere in masa” si trebuie tratata ca o „crima de razboi”.
„Dezastrul umanitar a fost declansat. Inca o crima de razboi comisa de Rusia”, este comentariul facut pe Twitter de ministrul ucrainean al Apararii, Oleksii Reznikov.
Potrivit sefului Consiliului National de Securitate si Aparare al Ucrainei, Oleksii Danilov, militarii rusi din Brigada 205 motorizata sunt cei responsabili de distrugerea barajului, aflat intr-o zona din sudul Ucrainei controlata de trupele Moscovei.
Agentia de presa rusa Tass a relatat, citand serviciile de urgenta, ca 80 de asezari ar putea fi afectate de inundatii, Deteriorarea barajului va duce, de asemenea, la probleme cu alimentarea cu apa a Crimeei, a mai precizat Tass, care l-a citat pe primarul din Nova Kahovka, instalat la Moscova. Agentia oficiala de presa a Moscovei sustine ca barajul a fost aruncat in aer de fortele ucrainene, „cu scopul de a impiedica operatiunile ofensive ale armatei ruse”.
Barajul a fost construit in perioada sovietica, are o inaltime de 30 de metri si o lungime de 3,2 kilometri. Constructia a fost realizata in 1956 pe raul Nipru, fiind parte a centralei hidroelectrice Kahovka. Barajul retine 18 kilometri cubi de apa care este furnizata si peninsulei Crimeea, anexata de Rusia in 2014, si totodata centralei nucleare Zaporojie, aflata s ea sub control rusesc.