Ucraina va avea nevoie, dupa razboiul cu Rusia, de un plan de reconstructie similar cu cel oferit de SUA dupa Al Doilea Razboi Mondial, a declarat la inceputul lunii aprilie comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn. In cadrul Planului Marshall de dupa Al Doilea Razboi Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenta economica si tehnica pentru o perioada de patru ani o suma echivalenta astazi cu circa 200 de miliarde de dolari. Acum, odata cu constatarile tot mai evidente ale distrugerilor provocate de invazia rusa in Ucraina, analistii cred ca ajutorul pentru Ucraina poate incepe imediat, desi ar trebui sa fie folosit cu discretie. Repararea podurilor care sunt pur si simplu distruse din nou de Rusia nu ar servi la nimic folositor, observa un reputat profesor de economie intr-o analiza pentru The Guardian.
A vorbi despre un plan Marshall pentru Ucraina este un sport popular zilele astea. Jocul incepe prin a estima public o cifra pentru costul reconstructiei Ucrainei dupa distrugerile provocate de armata rusa in zilele de dupa 24 februarie:
- 250 de miliarde de dolari;
- 500 de miliarde de dolari;
- un trilion de dolari;
Toate aceste estimari sunt calculate in functie de ipotezele despre cat de multe distrugeri au provocat rusii in Ucraina distrus, dar si pana la cat ajunge costul ingrijirii refugiatilor de razboi care au fugit din calea bombardamentelor.
Costul total al planului Marshall postbelic este apoi comparat cu PIB-ul SUA de la nivelul anului 1948, cand a inceput programul. Acest lucru duce, de obicei, la concluzia ca costul reconstructiei ucrainene in raport cu dimensiunea tarilor donatoare va fi la acelasi nivel ca si planul Marshall.
Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea Berkeley din California si fost consilier principal pentru politici economice la FMI, scrie in The Guardian ca aceste tipuri de comparatii nu sunt, de fapt, cea mai buna utilizare a istoriei planului Marshall.
„Este imposibil sa punem un numar pe costul reconstructiei Ucrainei atata timp cat ramane incertitudinea cu privire la cat va mai dura razboiul si cat de mult teritoriu va fi controlat de guvernul legitim al Ucrainei la finalul ostilitatilor. Doar pentru ca SUA au fost pregatite sa ofere Europei postbelice aproape 5% din PIB-ul sau din 1948, repartizat pe patru ani, nu ofera o perspectiva reala ca acesta este nivelul potrivit de sprijin pentru Ucraina”, remarca Barry Eichengreen.
Profesorul si istoricul american mai spune ca alte aspecte ale acestei istorii sunt mai relevante pentru situatia Ucrainei.„De exemplu, banii din planul Marshall au inceput sa fie acordati chiar si in timp ce inca existau unele lupte in Europa. Desi razboiul civil grec a continuat pana in vara anului 1949, Grecia a primit ajutor financiar prin planul Marshall in 1948 . De fapt, Grecia primise deja 300 de milioane de dolari in 1947 prin intermediul Misiunii Americane de Ajutor pentru Grecia, a carei structura a oferit modelul pentru planul Marshall. In mod similar, ajutorul pentru Ucraina poate incepe acum, desi ar trebui sa fie folosit cu discretie. Repararea podurilor care sunt pur si simplu distruse din nou de Rusia nu ar servi la nimic folositor”, precizeaza Eichengreen.

„De asemenea, este important sa ne amintim ca fondurile din planul Marshall erau subventii de peste 90% si doar 10% imprumuturi. Astazi se solicita puterilor occidentale sa garanteze noi obligatiuni guvernamentale ucrainene. Acest lucru ar reduce costurile de imprumut ale guvernului la o singura cifra si ar oferi fonduri pentru reconstructie, dar ar lasa Ucraina si mai mult indatorata, in contextul in care se confrunta deja cu provocarea de a-si restructura datoria mostenita. Garantiile pentru imprumuturi suplimentare ucrainene ar fi doar o modalitate prin care guvernele occidentale sa reduca ajutorul pentru reconstructie”, spune profesorul Barry Eichengreen.
Ministrul ucrainean de Finante prognozeaza o contractie cu 45% a PIB-ului in acest an
Miercuri, miercuri ministrul ucrainean al Finantelor, Serhiy Marchenko, a declarat ca economia Ucrainei ar urma sa se contracte cu 45% in acest an. Oficialul de la Kiev a spus insa ca guvernul ucrainean este decis sa asigure, in totalitate, serviciul datoriei, potrivit Reuters.
Cifra avansata de Serhiy Marchenko cu privire la contractia economiei in 2022 este mai mare decat estimarile Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si cele ale Fondului Monetar International, care au prognozat ca economia tarii vecine se va contracta cu 30% respectiv 35% din cauza invaziei rusesti
„Populatia Ucrainei plateste un pret enorm iar acest pret nu poate fi cuantificat", a spus Marchenko intr-o interventie online la reuniunea anuala a BERD, care a avut loc la Marrakech, in Maroc. „Ceea ce poate fi cuantificat este prognoza de declin a Produsului Intern Brut, care in acest an ar urma sa fie de aproximativ 45%", a adaugat Marchenko.
Ucraina a continuat serviciul obligatiunilor internationale dupa invazia declansata de Rusia la 24 februarie. In data de 1 septembrie, Ucraina are de rambursat un miliard de dolari dintr-o emisiune de obligatiuni in dolari si, din cauza razboiului, se confrunta cu un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari in fiecare luna, noteaza Agerpres.
Serhiy Marchenko a mai spus ca Ucraina trebuie sa gaseasca surse suplimentare pentru a acoperi deficitul fiscal, pentru ca tara poate sa isi acopere „doar 62% din necesitatile bugetare primare", fara a include aici cheltuielile militare. „Am strans deja peste 2,2 miliarde de dolari sub forma de obligatiuni de razboi", a mai spus Marchenko. „Obligatiunile de razboi sunt o investitie importanta pentru a sprijini bugetul statului in perioade de razboi", a apreciat ministrul ucrainean al Finantelor.
Exista un „Plan Marshall” pentru Ucraina
La inceputul lunii aprilie, Yuriy Gorodnichenko, originar din Ucraina, absolvent al Academiei Kiev-Mohyla, iar in prezent profesor la mai multe universitati americane, dar si unul dintre cei mai citati zece economisti ai lumii in ultimul deceniu, a transmis ca organizatia din care face parte, Centrul de cercetare a politicilor economice (CEPR), care reuneste sute de cercetatori economisti din intreaga lume, a intocmit un plan pentru reconstructia Ucrainei.

Publicatia independenta in limba rusa Medusa a vorbit pe 14 aprile cu Gorodnichenko despre cum ar putea arata Ucraina reconstruita dupa razboi.
„In primul rand, trebuie sa invatam din greselile noastre. Planul Marshall era gata la cativa ani dupa incheierea razboiului, iar in acesti ani Europa trecea prin perioade grele. Acum stim deja ca, daca dezvoltarea Planului Marshall ar fi inceput mai devreme, s-ar fi putut evita multa suferinta si durere. Deci, intr-un fel, am tinut cont de greselile trecutului”, declara economistul de origine ucraineana.
Desi recunoaste ca este greu sa vina cu estimari si prognoze, in plin razboi, Gorodnichenko indrazneste sa creada ca Ucraina va adera la UE in termen de 5-10 ani. Economistul mai puncta ca reconstructia tarii va costa intre 200 si 500 de miliarde de euro.
„Acestea sunt cifrele din martie 2022. Cu cat razboiul dureaza mai mult, cu atat vor fi necesari mai multi bani pentru reabilitarea Ucrainei. Deci acestea sunt estimari preliminare. Sper ca razboiul se va termina cat mai curand posibil. Dar trebuie sa intelegem ca fiecare zi a acestui razboi aduce multa suferinta, moarte si distrugere in Ucraina”, transmitea Yuriy Gorodnichenko la inceputul lunii trecute.
„Noi am propus propria noastra versiune, dar stiu ca exista echipe care lucreaza in aceasta directie in guvernul Ucrainei, in Uniunea Europeana si in randul intreprinderilor private si in organizatiile financiare internationale. Deci, exista o multime de oameni care lucreaza la planuri de restaurare a Ucrainei chiar acum”, mai spunea Gorodnichenko.
Confiscarea bunurilor rusesti din intreaga lume pentru reconstructia Ucrainei
Yuriy Gorodnichenko a mai fost intrebat de jurnalistii de la Medusa daca una dintre posibilele surse de finantare pentru reconstructia Ucrainei poate fi confiscarea bunurilor rusesti din intreaga lume.
„Da, este realist. Amintiti-va, Germania nazista avea bunuri in SUA si acestea au fost confiscate si folosite pentru a compensa victimele regimului nazist. Deci exista un precedent. De asemenea, stim ca acest lucru s-a intamplat in Irak. Irakul avea rezerve mari de petrol, (dupa razboiul cu Kuweit) i s-a permis sa exporte petrol, dar era obligat sa directioneze o parte din veniturile din aceste exporturi pentru a compensa Kuweitul timp de 30 de ani. In total, Irakul a platit aproximativ 50 de miliarde de dolari in acest timp.
Exista si alte exemple - Afganistan, care avea active in Statele Unite. De indata ce talibanii au venit recent la putere, aceste bunuri au fost confiscate si redirectionate catre alte nevoi. Deci este posibil, exista o astfel de experienta. Nu stiu exact cum se va face acest lucru in ceea ce priveste Rusia, va fi un proces juridic dificil. Dar in teorie este realizabil”, a precizat Yuriy Gorodnichenko.
Un mesaj similar a avut chiar si inaltul reprezentant al UE pentru politica externa, Josep Borrell, care afirma la inceputul acestei saptamani ca Uniunea Europeana ar trebui sa confiste rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina.
Puterea oligarhilor sau a elitelor este erodata de razboi
In ceea ce priveste grupurile de interese din Ucraina, oligarhi si politicieni corupti, Yuriy Gorodnichenko a precizat in acelasi interviu din luna aprilie ca exista deja mecanisme prin care aceste fonduri uriase pentru reconstructia Ucrainei sa fie protejate.
„Nu trebuie sa reinventam roata pentru a lupta impotriva coruptiei. Programul nostru, de exemplu, presupune ca vor exista proceduri stricte pentru a se asigura ca contractele nu sunt distribuite intre prieteni si rude (ale factorilor de decizie) si asa mai departe. Va exista transparenta si responsabilitate. Ucraina poate folosi institutii si practici anticoruptie formale dezvoltate in Uniunea Europeana. Nu se va intampla totul deodata, dar se va intampla”, mai nota Gorodnichenko.
Aceasta a mai declarat ca istoria ne-a aratat cum, „dupa conflicte majore, puterea grupurilor de interese este semnificativ slabita. Asa a fost in Germania, in Japonia, in Franta dupa al Doilea Razboi Mondial. In multe tari, in urma conflictelor militare, putere oligarhilor sau a elitelor este erodata”, a explicat Yuriy Gorodnichenko.
Nici macar nu este obligatoriu ca actualii guvernanti sa ramana la putere. „Churchill a castigat razboiul, dar nu a castigat alegerile. Asa ca de reconstructia postbelica s-a ocupat un alt guvern. Acesta este un memento ca elitele nu sunt pentru totdeauna”, mai sublinia economistul.
O agentie autonoma trebuie sa gestioneze ajutorul pentru Ucraina
Profesorul Eichengreen spune ca in 1948, SUA au creat o agentie independenta pentru a administra planul Marshall. Eliberata de mecanismul birocratic al Departamentelor de Stat si al Trezoreriei SUA, Administratia de Cooperare Economica (ECA) a putut sa fie functionala, evitand in acelasi timp incurcaturile cu ONU, unde apartenenta Uniunii Sovietice ar fi cauzat probleme la acea vreme.

Ajutorul pentru Ucraina ar trebui sa fie administrat in mod similar de o agentie autonoma responsabila fata de guvernele donatoare, considera profesorul Barry Eichengreen, care a consiliat in trecut directoratul FMI.
„Desi se poate consulta si, in mod ideal, s-ar putea coordona cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala, aceasta agentie ar trebui sa-si pastreze independenta, avand in vedere apartenenta Rusiei la ambele organizatii”, a mai declarat Eichengreen.
Arhitectii planului Marshall au recunoscut necesitatea dreptului de proprietate din partea beneficiarilor de ajutor, continuand in acelasi timp aplicarea principiului de baza „incredere, dar verificare”.
La acea vreme, guvernele europene au prezentat planuri detaliate pentru cheltuirea fondurilor SUA generate prin planul Marshall. Acestea au fost bazele unor negocieri minutioase cu Administratia de Cooperare Economica inainte ca banii sa fie livrati. In tari precum Grecia, unde existau ingrijorari cu privire la coruptie, ECA avea sute de agenti incorporati in ministerele relevante. Reformele administrative au fost un punct central si o preconditie pentru ajutorul planului Marshall.
Profesorul Barry Eichengreen spune ca in cazul reconstructiei Ucrainei vor exista diferente, pentru ca ucrainenii vor fi, de inteles, mult mai sensibili la interferenta straina in reconstructia lor. „Insa supravegherea externa este pretul ajutorului extern, in special la scara pe care o va cere Ucraina. Guvernul de la Kiev poate oferi liniste sporind transparenta cheltuielilor sale, de exemplu, prin extinderea portalului sau de achizitii publice online ProZorro”, crede Eichengreen.
„Planul Marshall a prioritizat reconstruirea capacitatii de export. A recunoscut efectele revigorante ale concurentei internationale si beneficiile politice ale integrarii europene. Ucraina aproape sigur se va confrunta cu un drum lung pana ce va adera la UE. Dar calatoria poate fi accelerata daca ajutorul occidental este structurat pentru a alinia institutiile si politicile ucrainene cu cele ale UE”, mai subliniaza Eichengreen.
Planul Marshall a permis Europei sa sara o generatie din punct de vedere tehnologic. Europa era cu decenii in urma fata de SUA in ceea ce priveste adoptarea metodelor de productie „de mare viteza ” pe care s-a bazat epoca de aur a cresterii economice postbelice.
In loc sa reconstruiasca pur si simplu industria europeana de-a lungul liniilor de dinainte de razboi, s-a depus un efort pentru a transfera tehnologia de productie americana de ultima ora catre continentul european, aminteste Barry Eichengreen.
La acea vreme, oficialii europeni, directorii de fabrici si sindicalistii au calatorit in SUA ca parte a misiunilor de productivitate finantate prin planul Marshall, pentru a afla despre aceste tehnici si s-au intors cu noi cunostinte, aducand beneficii reale pentru cresterea productivitatii in Europa.
„In mod similar, Ucraina are acum oportunitatea de a depasi o generatie in ceea ce priveste capacitatea tehnologica. Dupa razboi poate sa-si ecologizeze sistemul energetic, sa-si modernizeze infrastructura de transport si comunicatii, dar si sa-si actualizeze planificarea urbana. Acestea sunt, in primul rand, sarcinile ucrainenilor. Dar Occidentul poate si ar trebui sa ajute”, concluzioneaza profoesrul Barry Eichengreen.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.


