In dimineata zilei de 24 februarie 2022, atunci cand trupele rusesti au trecut granita, invadand Ucraina, au urmat, in mod clar, tiparul unui razboi fulger. Desi inaintarea a fost una rapida, initial, si parea ca totul decurge conform planului, au fost cateva elemente care au facut ca momentumul sa fie pierdut, ritmul sa fie incetinit, si ulterior in multe zone, atacul sa fie stopat.
Motivele esecului ideeii de Blitzkrieg in Ucraina:
O folosire a unei tehnici de lupta usor invechite, usor de egalat, si chiar depasite de mai putin numerosii aparatori ucrainieni, inarmati insa bine de catre puterile vestice
Desele probleme logistice - indeosebi aprovizionarea cu carburanti-, coloanele rusesti fiind in repetate randuri imobilizate
Lipsa unei motivatii reale de a lupta, din partea soldatului rus de rand, marturiile prizonierilor capturati de fortele ucrainiene fiind edificatoare in acest sens.
O rezistenta acerba, si cumva neasteptata, nu numai din partea armatei ucrainiene, dar a intregii populatii civile, impotriva invadatorilor
Reactia Occidentului de a se ralia in spatele Ucrainei, chiar daca nu trimitand trupe
Folosirea intensa a soldatilor cu o instructie incompleta
Ce este Blitzkrieg-ul?
In contextul atacului Federatiei Ruse asupra Ucrainei, termenul de Blitzkrieg a reaparut in presa din intreaga lume pentru a descrie rapidul avans al armatei ruse in primele doua zile ale invaziei.
Termenul de razboi fulger are, in realitate, la baza un concept militar dezvoltat de generalul si teoreticianul armatei germane din timpul celul de-al doilea razboi mondial Heinz Guderian in celebra sa lucrare “Achtung-Panzer!”, publicata pentru prima oara in 1937.
Ideile sale privind razboiul motorizat aveau la baza experienta Germaniei din primul razboi mondial, dar, ceea ce astazi se trece cu vederea, realitatea economica a Germaniei interbelice.
Astfel, in viziunea lui Guderian, armata germana era nevoita sa obtina victorii rapide, acesta fiind constient ca tara sa nu este capabila sa sustina campanii prelungite, economic vorbind.
In ciuda a ceea ce se crede astazi, armata germana nu era, la inceputul celui de-al doilea conflict mondial, una complet mecanizata, asa cum o infatisa propaganda nazista.
Dimpotriva, soldatul german se deplasa, in general pe jos, bazandu-se pe tractiunea cailor pentru transportul bagajelor, foarte putine unitati fiind mecanizate in intregime.
Cum functioneaza razboiul fulger? De ce francezii sau rusii nu au putut opri Panzerele?
Raspunsul este unul simplu. Armata germana avea nevoie de victorii rapide, nefiind in stare sa poarte lupte de uzura.
Teoria lui Guderian era una simpla. Practic se concentrau cele mai bune unitati motorizate, care sa fie sprijinite cu succes de infanterie si aviatie in puncte cheie, acestea avand rolul de a sparge frontul si de a exploata ulterior succesul tactic printr-o inaintare rapida si continua.
Instructiunile erau clare. In momentul in care blindatele intalneau o unitate, sau punct intarit, care era dificil de eliminat, sau refuza sa se predea, trebuiau pur si simplu sa il ocoleasca, izolandu-l. Ulterior, acesta era lasat in seama infanteriei, care avea sarcina sa-l elimine prin tactici traditionale.
Un exemplu elocvent in acest sens este apararea Fortaretei Brest, de catre unitati ale Armatei Rosii, in primele zile ale operatiunii Barbarossa.
Practic, aparatorii fortaretei, aflata atunci la frontiera dintre URSS si Germania, unde cele doua puteri impartisera Polonia, au continuat sa reziste zile intregi invadatorilor, desi coloanele germane inaintate ocolisera punctul intarit, ocupand deja Minskul.
Tactici identice fusesera utilizate cu mult succes de catre germani in 1939, in Polonia, dar mai ales in vara lui 1940, in Franta.
Astfel, in luna mai a acelui an germanii au luat prin totala surprindere apararea anglo-franceza, ocolind celebra linie Maginot, initiind atacul in zona Ardenilor, intr-un sector total neasteptat.
Desi este un lucru cunoscut faptul ca aliatii detineau, in aceasta faza a razboiului tancuri superioare rudimentarelor Panzer I si II, care constituiau grosul blindatelor germane, acestia au fost luati pe nepregatite.
Desi superioare ca numar, dar si ca performante (amintim aici celebrul model Char de bataille B1 Bis, cel mai greu tanc de la acea vreme), tancurile franceze au fost distribuite dupa o conceptie total invechita, ele neformand unitati de sine statatoare, ci fiind folosite ca sprijin pentru infanterie.
Generalii francezi au ramas prizonieri unei conceptii de utilizare a tancului pe campul de lupta care data de la sfarsitul primului razboi mondial, armata franceza platind pretul pentru acest lucru.
In ce conditii are succes Blitzkriegul si cand acesta nu are efect
Asa cum a teoretizat foarte clar Guderian in lucrarea sa, razboiul fulger poate functiona cu succes in momentul in care sunt indeplinite cateva conditii. Ne referim aici la o excelenta coordonare a unitatilor din diferite arme precum si o buna comunicare intre ele, in primul rand.
Apoi, este imperios necesar ca varfurile de lance, care de obicei sunt tancuri, sau, in orice caz motorizate, sa fie in permanenta aprovizionate cu combustibil, piese de schimb, precum si vehicule auxiliare care sa asigure service-ul.
Totodata, este imperios necesar ca toate obiectivele trasate sa fie tangibile si ca totodata sa nu fie disproportionate in raport cu forta trimisa sa le indeplineasca.
De asemenea, inamicul, teoretizeaza Guderian, trebuie atacat rapid, in puncte cheie, puternic si decisiv, pentru a nu avea timpul necesar sa-si organizeze o aparare in adancime. Nu trebuie neglijat nici rolul asa-numitei Coloane a Cincea, sub aceasta denumire fiind cunoscute trupe speciale, menite sa semene panica, intoxicare cu informatii false, dar mai ales totala confuzie, in randul aparatorilor.
Reversul medaliei consta in faptul ca oricare dintre aceste conditii, daca nu este in totalitate indeplinita, conceptul de razboi fulger dispare, luptele transformandu-se in unele avand un caracter de uzura.
Motivul pentru care s-a putut vorbi de Blitzkieg in primele 48 de ore ale invaziei ruse in Ucraina si de ce acesta a esuat
In dimineata zilei de 24 februarie 2022, atunci cand trupele rusesti au trecut granita, invadand Ucraina, au urmat, in mod clar, tiparul unui razboi fulger. Astfel, coloanele motorizate ale armatei ruse aveau obiective clare pe care trebuiau sa le atinga, intr-un interval orar bine stabilit.
Aceste obiective erau fie orase importante, capitala Kiev, Harkovul - atat de important pentru moralul ucrainean, Hersonul, Melitopol, Mariupol, dar nu numai, precum si diferite poduri peste rauri, sau noduri de cai ferate esentiale pentru transport.
Desi inaintarea a fost una rapida, initial, si parea ca totul decurge conform planului, au fost cateva elemente care au facut ca momentumul sa fie pierdut, ritmul sa fie incetinit, si ulterior in multe zone, atacul sa fie stopat.
Este clar ca generalii rusi, desi perfect constienti de neajunsurile tehnicii de lupta destul de depasite, nu se asteptau totusi, la o riposta atat de eficace din partea ucrainienilor.
Cum spuneam, una din conditiile de baza ale succesului Blitzkrieg este ca elementele inaintate ale atacului, mai exact forta de soc, sa nu fie sub nici o forma lipsite de provizii esentiale, cum ar fi hrana soldatilor, dar mai ales combustibilul, fara de care o coloana motorizata este imobilizata.
Cand vorbim de tehnica de lupta ruseasca, care este usor depasita in Ucraina, ne referim la folosirea masiva a modelului de tanc T-72, cu variantele sale T-72 A, T-72M si versiunea mai noua, care a inceput sa fie produsa din 1985, T72 B. Acesta din urma are un nou sistem optic, precum si un blindaj mai gros, dar si un motor mai puternic, in comparatie cu predecesorii sai.
Sigur ca in Ucraina, Rusia a trimis si mai modernul MBT T90, acesta intrand in fabricatie incepand cu 1995. Insa, nici macar blindajul reactiv Kontakt-5 ERA al acestuia nu a putut face fata modernelor rachete anti-tanc folosite de armata ucraineana, cu care Occidentul nu numai ca i-a aprovizionat, dar i-a si instruit sa le utilizeze.
In ceea ce priveste transportoarele blindate utilizate, din imaginile publicate, apar modelele BTR-70, si, mult mai des, vehiculul amfibiu BMP-1.
Ambele modele, desi produse in numar mare, inca de la aparitie, s-au confruntat cu diverse probleme, iar prezenta lor pe un camp de lupta in anul 2022 este cumva anacronica, neavand nici o sansa in fata rachetelor Javelin, intens folosite de ucrainieni.
In concluzie, se poate spune cu certitudine ca razboiul fulger, dorit de rusi initial tocmai pentru ca liderii lor sunt constienti ca nu pot suporta financiar un razboi de durata, a esuat.


