Una din metodele pe care le foloseste Vladimir Putin in incercarea de a cuceri Ucraina este distrugerea culturii: fara memorie culturala, un popor nu exista. The Guardian arata intr-o analiza cum mii de obiecte de arta care tin de istoria culturala a Ucrainei au fost furate de trupele ruse din muzeele ucrainene de la inceputul razboiului, in vreme arta occidentala nu i-a interesat pe invadatori. Metoda nu este noua si nici Putin nu este la prima incercare de stergere a memoriei poporului ucrainean.
La inceputul invaziei Rusiei in Ucraina, directoarea Muzeului de Istorie Locala din Melitopol, Leila Ibrahimova, a decis ca tezaurul de aur din Scitia antica sa fie ascuns. La doar doar cateva saptamani dupa, directoarea a fost rapita si interogata de trupele ruse. Au vrut sa afle unde este aurul scitic. Leila Ibrahimova a refuzat sa coopereze.
Ulterior, curatoarea muzeului, Galina Andriivna Kucher, a fost amenintata cu arma sa le arate „expertilor” rusi unde este aurul. Si ea a refuzat sa cooperze. Galina Andriivna Kucher a fost rapita de acasa pe 30 aprilie si de atunci nu se mai stie nimic despre ea.
Potrivit unei relatari aparute in New York Times, rusii au reusit in cele din urma sa gaseasca tezaurul de aur, care dateaza din sec. IV BC, ascuns in cutii, in subsolul muzeului. Obiectele au fost luate si duse in Donetk, in zona controlata de rusi, din motive de „securitate”, iar noul director-marioneta instalat de rusi, Evgheni Gorlacev, a declarat ca tezaurul nu este doar al ucrainenilor, ci are o „valoare culturala mai mare, pentru intreaga fosta Uniune Sovietica”.
Cuvintele lui au fost atent alese, pentru a inlocui mostenirea ucraineana a colectiei cu mostenirea sovietica, sugerand ca Ucraina este din nou in sfera de influenta si control a Rusiei.
2.000 de opere furate
Pana acum, rusii au distrus sau avariat 250 de muzee si institutii de cultura din Ucraina. 25 de tablouri ale artistei populare Maria Primacenko au ars dupa ce Muzeul de Istorie Locala din Ivankiv a fost lovit de o racheta.
Muzeul „Arhip Kuindji” din Mariupol a fost grav avariat in urma unui atac aerian, care a lasat tablourile la voia naturii, atarnate de pereti, in mijlocul daramaturilor.
Laboratorul de Monitorizare a Mostenirii Culturale, coordonat de Muzeul de Istorie Naturala din Virginia (SUA) in colaborarte cu Muzeul Smithsonian, a inregistrat pana acum peste 110 monumente distruse de armele rusesti.
Pe langa distrugerea de muzee si galerii de arta, trupele ruse sunt acuzate ca au furat aproximativ 2.000 de obiecte de arta. In afara de aurul scitic din Melitopol, de la Mariupol au disparut un pergament cu Tora scrisa de mana si o Evanghelie valoroasa printata in 1811, la Venetia.
Recidiva lui Putin
S-au mai vazut lideri autocrati care confisca arta ca mijloc de a rescrie istoria culturala a unui popor in propriul interes: in 1937, Hitler a confiscat 17.000 de lucrari de arta din peste 100 de muzee germane in mai putin de o luna. Unele au fost expuse in expozitia lui de Arta Degenerata, dar majoritatea au fost distruse sau „pierdute”.
Napoleon a dus la Paris munti de opere de arta din intreaga Europa: sculpturile clasice Apolo din Belvedere si Laocon, aduse din Italia; Coborarea de pe Cruce a lui Rubens, din Belgia.
Dar aceste ultime furturi reprezinta incercarea lui Putin de a sterge istoria independenta a Ucrainei si de a promova propriul model expansionist al unui nou imperiu rus.
Este clar ca Putin vede aurul scitic ca pe o trasatura centrala a identitatii culturale si a independentei Ucrainei. Nu este prima data cand incearca sa puna mana pe el.
In 2014, mai multe piese din aur scitic erau imprumutate muzeului Allard Pierson din Amsterdam. Patru dintre muzeele ucrainene care dadusera cu imprumut aceste piese se aflau in Crimeea. Dupa ce Putin a invadat si anexat Crimeea, a facut presiuni asupra Olandei pentru a-i trimite piesele respective. A inceput un lung proces si abia in octombrie 2021 un judecator a decis ca obiectele apartin Fondului Muzeului de Stat al Ucrainei, nu muzeelor din Crimeea controlata acum de Rusia (piesele se afla in continuare in depozitele muzeului din Olanda).
Capturarea memoriei culturale
Daca luam in considerare si tablourile luate cu forta din Mariupol, apare un model clar de actiune. Operele de arta au fost alese pentru a submina identitatea nationala a Ucrainei.
De exemplu, tablourile pictorilor occidentali au fost lasate in pace. In schimb, au fost furate lucrarile artistilor ucraineano-rusi.
Ivan Aivazovski, pictor de peisaje marine din sec. XIX. Nascut in Feodosia, un port din Crimeea, Aivazovski a fost unul din marii artisti romantici, care a pictat mari agitate, apusuri aurii, nave in mijlocul furtunii.
Mai tanarul Arhip Kuindji, ale carui tablouri au fost de asemenea furate, s-a nascut in Mariupol. Picturile lui sunt calmul dinaintea furtunii lui Aivazovski, peisaje de o liniste armonioasa.
Ambii artisti au lucrat in regiuni care apartin acum fie Ucrainei, fie Rusiei si ambele tari ii revendica.
Alte lucrari furate ii au ca autori pe Tetiana Yablonska (1917–2005), pictorita ucraineana si activista politica, nascuta in Smolensk, Rusia, Mikola Hluscenko (1901–1977), care a trait in Donetk de la o varsta frageda, dar care s-a nascut tot in Rusia.
Linia de gandire a Rusiei pare sa fie aceea ca, daca pune mana pe astfel de tablouri ale unor pictori ucraineano-rusi, vor urma apoi teritoriile pe care artistii respectivi le considerau odinioara casa lor.
Piesa de rezistenta
Exista speranta, insa. Rezilienta pe care Ucraina o dovedeste in razboi se vede si in raspunsul pe care il da in acest atac paralel asupra culturii.
La Bienala de la Venetia, expozitia „Aceasta este Ucraina” a fost plina de artisti, iar sloganul „Ne apararm libertatea”, scris de mana de Volodimir Zelenski, a fost agatat pe una din fatadele cladirii.
Unul dintre artistii implicati, Nikita Kadan, a creat o opera din bucati de metal contorsionat culese dupa razboiul din Donbas din 2014, dar si din razboiul actual.
Piesa centrala a colectiei de aur scitic din Melitopol este un pieptar, o platosa din aur, cu un desen complex format din vite si cai - elemente centrale ale vietii scitilor -, dar si scene de lupta intre grifoni si cai, intretesute cu modele de flori.
