De ce se intorc ucrainenii acasa, in plin razboi? O fosta refugiata, repatriata in Lviv: „Noi trebuie sa dezvoltam acest loc, sa ne crestem copiii si sa fim fericiti”

Consilierul ministrului ucrainean al Afacerilor Interne, Viktor Andrusiv, a declarat recent ca din cei 7,6 milioane de ucraineni care au plecat in strainatate de la inceputul razboiului, aproape 60%, mai exact 5,8 de milioane, au revenit in Ucraina. Potrivit demnitarului, numarul celor care se repatriaza continua sa creasca.

De ce se intorc ucrainenii in tara lor, in conditiile in care exista in continuare pericolul ca luptele sa se extinda din nou in toata tara, chiar daca in aceste zile par ca s-au concentrat doar in Donbas? Am incercat sa aflam raspunsul la aceasta intrebare si am stat de vorba cu una dintre femeile care a parasit orasul natal, Lviv, inca din primele ore ale invaziei Rusiei, pe 24 februarie, iar acum a revenit acasa, impreuna cu fetita de patru ani.

Olena Astahova si fetita ei au fugit din calea bombardamentelor in Republica Moldova, acolo unde au stat pana la sfarsitul lunii mai. Acum, cele doua sunt din nou acasa, in Lviv.

Olena ne-a povestit incercarile prin care a trecut in cele o suta de zile de razboi si de ce a hotarat sa se intoarca in Ucraina. Inca de la inceputul interviului ne-a precizat ca va vorbi doar in limba ucraineana, nu in rusa, in semn de respect pentru tara ei.

„Alarmele suna des, dar pot sa spun ca te obisnuiesti”

De ce ati decis sa reveniti in Ucraina, in conditiile in care exista in continuare riscul de bombardamente, nu numai in zona de est a tarii, dar chiar si in orasul Lviv, unde recent au fost lovite mai multe obiecte civile?

Olena: Eu m-am nascut in orasul Lviv si toata viata mea am locuit aici. Fiica mea s-a nascut tot aici. Ucraina este casa noastra. Noi intelegem in felul urmator: nu avem siguranta din cauza razboiului, dar noi respectam regulile specifice razboiului. (n.r.-in caz de bombardament).

Da, ne ascundem in adaposturi. Dar exista si viata obisnuita, serviciu. Viata merge inainte. Cand am plecat nici macar nu am luat in calcul serios varianta sa nu ne mai intoarcem acasa.

Spuneti ca sunteti nevoite sa va ascundeti in adaposturi - cum s-a schimbat in general acum viata in oras? Va simtiti in siguranta?

Alarmele suna des, dar pot sa spun ca te obisnuiesti. Sigur, ne este frica. Dar noi stim ca exista asa-numita „regula a celor doi pereti”, adica locul in care trebuie sa ne ascundem acasa sau sa mergem in adapost.

In noaptea spre miercuri stim ca a fost un atac al rachetelor rusesti asupra unui obiectiv de pe calea ferata din regiunea Lviv. Ati auzit explozii?

A fost data alarma. Noi nu am auzit explozii, asta s-a intamplat in regiune, mai departe de noi.

„Moldova pentru noi a devenit o insula de liniste in tot acest haos”
Ne intoarcem la plecarea din Ucraina: ne descrieti, va rog, ziua in care v-ati hotarat sa parasiti tara dumneavoastra?

Noi, eu si fiica mea, ne-am pornit in noaptea spre 24 februarie, cand am aflat ca a inceput razboiul. Am mers cu trenul din Lviv spre Odesa. Razboiul ne-a prins in tren. A fost un stres foarte mare. Ne-a fost frica.

Am ajuns la Odesa, am luat legatura cu unii cunoscuti de-ai nostri din Moldova. Cand eram deja in masina, chiar langa noi au fost explozii. Mult timp dupa acest drum ma mai scutura inca, la propriu, fizic (n.r.- de frica).

Moldova pentru noi a devenit o insula de liniste in tot acest haos, care pur si simplu a venit peste Ucraina.

Cum v-ati acomodat in Moldova?

Am inchiriat o locuinta, am fost ajutati sa facem asta, dar am incercat sa ne descurcam cu fortele proprii. Nu am cautat ajutor, sunt alti oameni care au mai multa nevoie de sustinere. Din acest motiv, ne-am bazat mai mult pe noi. Nu e bine sa te folosesti de bunatatea oamenilor atata vreme cat poti sa te descurci singur.

Oamenii din Moldova ne-au ajutat mai mult cu un cuvant cald, empatie. Nu stiam cum sa procedam, limba e alta, te pierzi intr-o asemenea situatie. Astfel, cea mai mare sustinere pentru mine a fost in empatia din partea cetatenilor Republicii Moldova. Acum am inteles ca aceasta sustinere morala era lucrul cel mai pretios.

„Dintre rudele mele, cred ca vreo doua persoane mai raman peste hotare, dar si acestea planifica sa se intoarca in Ucraina”

Ce stiti despre alti ucraineni care au decis sa se intoarca acasa? Aveti prieteni, cunoscuti, membri ai familiei?

Sunt foarte multe familii, femei cu copii, care au plecat din Ucraina, in mare parte in Polonia, Germania, Italia. Multi dintre ei si-au luat concedii sau au lucrat la distanta. Dar ei se intorc acasa, pentru ca aici ei au locuinte, aici sunt rudele lor.

Este adevarat ca oamenii in varsta nu prea vor sa plece. Insa, in general, oamenii care au plecat se intorc. Dintre rudele mele, cred ca vreo doua persoane mai raman peste hotare, dar si acestea planifica sa se intoarca in Ucraina.

Cand credeti ca va veti putea simti in siguranta?

Sa stiti ca, atat in Lviv, cat si in Kiev, dar si in alte localitati din Ucraina, nimeni nu a uitat de razboi. Pentru noi lupta fortele armate ale Ucrainei, ei ne apara. Sunt baietii nostri, sunt prietenii nostri. Noi in fiecare zi ne gandim la asta.

Ii sustinem, pentru ca pamantul ucrainean este casa noastra. Avem o singura casa, nu avem de gand sa plecam de aici. Noi trebuie sa dezvoltam acest loc, sa crestem aici copii nostri si pur si simplu sa fim fericiti. Noi foarte mult credem ca totul va fi bine.

Datele ONU arata ca, in urma invadarii Ucrainei de catre Rusia, numarul persoanelor stramutate in toata lumea a depasit pentru prima data in istorie pragul de o suta de milioane.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.