Actiunile ofensive duse pe fronturile din Ucraina in ultimele luni au aratat strategii diferite adoptate de liderii militari de la Kiev si Moscova, aratand totodata disperarea presedintelui Vladimir Putin de a obtine o victorie inainte de implinirea unui an de la declansarea „operatiunii militare speciale”, scrie hotnews.ro
Ofensivele din jurul Bahmut si a Kreminna, orasul din regiunea Lugansk in directia caruia fortele ucrainene au lansat o ofensiva dupa eliberarea Limanului pe 1 octombrie, au inclus lupte in transee si de gherila urbana, dueluri de artilerie, actiuni cu obiective tactice limitate duse de infanterie si tancuri, precum si lovituri cu raza lunga asupra unor tinte logistice si sedii de campanie.
Insa intre ofensiva dusa de fortele ruse si cele ucrainene exista cateva diferente cheie, explica generalul Mick Ryan intr-o noua serie de postari facute pe pagina sa de Twitter.
Una dintre acestea tine de asimetria dintre gandirea operationala ucraineana si cea rusa.
Ofensiva rusilor s-a axat pe capturarea unor orase ca Bahmut si Soledar, care au o utilitate strategica limitata. Desi Bahmut este un oras cheie in regiunea Donetk, capturarea sa este putin probabil sa schimbe imaginea de ansamblu pentru fortele ruse.
Ryan afirma de asemenea ca pierderile masive suferite de fortele ruse in eforturile de a captura aceste orase nu se justifica deocamdata prin castigurile minora inregistrate.
De ce ataca armata ucraineana in Lugansk
Insa lupta dusa mai la nord de ucrainene este destul de diferita, potrivit generalului australian in regtragere.
„Regiunea Kreminna-Svatove-Starbil este importanta din cauza nodurilor sale de transport. Daca Rusia pierde aceste orase ea va pierde rutele sale cheie de aprovizionare catre regiunea Lugansk si numeroase rute nordice catre Donetk”, explica Ryan.
Potrivit acestuia, un succes pe scara larga al fortelor ucrainene aici ar putea duce in cele din urma la recucerirea regiunii Lugansk si compromitarea liniilor de aparare ruse din nordul Donetkului.
Acest lucru ar insemna ca rusii ar trebui sa isi redesfasoare in aceste zone fortele care erau pregatite pentru ofensive de primavara.
Un alt aspect interesant este ca rusii au ales sa atace unde fortele ucrainene ocupa cele mai solide pozitii. Donbasul este locul in care Ucraina a avut la dispozitie 8 ani sa pregateasca linii de aparare multiple si sa le consolideze.
„Atacurile in zonele in care inamicul este cel mai puternic in general nu sunt recomandate in razboi”, afirma Mick Ryan.
Ucrainenii pe de alta parte au avansat rapid in regiunea Harkov si in Lugansk la sfarsitul anului trecut fiindca au reusit sa identifice o zona in care fortele rusesti sunt vulnerabile. Conducerea militara de la Kiev a pregatit apoi operatiunile mai metodice din prezent.
Diferentele intre trupele folosite de Rusia si cele ale Ucrainei
O alta diferenta importanta scoasa in evidenta de aceste doua ofensive tine de tipul fortelor folosite.
Ucraina utilizeaza o armata profesionista si unitati din Fortele de Aparare teritoriala, acestea fiind coordonate de un comandament unitar.
Rusia in schimb au abordat o alta strategie. Bataliile din jurul Bahmut, Soledar si zonele din jur sunt duse de un mix de trupe regulate ruse si mercenari Wagner, care par sa fie aruncate intr-un fel de competitie intre ministerul rus al Apararii si seful gruparii paramilitare, Evgheni Prigojin.
Acest lucru este exemplificat de faptul ca mercenarii Wagner au revendicat cucerirea Soledarului in timp ce Kremlinul a indemnat initial la „precautie”, amintind ca toate problemele legate de situatia de pe front tin de ministerul Apararii de la Moscova.
„Acest lucru spune multe despre abordarea celor doua tari in ceea ce priveste acest razboi. Pentru Ucraina, armata sa este intarita de un flux constant de voluntari care isi inteleg obiectivele si au demonstrat timp de aproape 11 luni ca sunt dispusi sa se sacrifice pentru apararea natiunii lor. Rusia pe de alta parte a recurs la folosirea mercenarilor - multi dintre ei detinuti incurajati de barbati cu mitraliere aflati in spatele lor - pentru cea mai importanta campanie a sa in Ucraina”, afirma Mick Ryan.
Obiective diferite pentru Vladimir Putin si Volodimir Zelenski
Nu in ultimul rand, aceste ofensive din jurul Bahmut si Kremina ofera indicii cu privire la mentalitatea liderilor politici din Rusia si Ucraina.
„Putin este disperat pentru o victorie de orice fel. Fortele sale armate nu au reusit sa atinga obiectivele politice ale lui Putin - securizarea regiunilor ucrainene anexate in 2022. Prin urmare, Putin are nevoie de ceva inainte de aniversarea unui an de la invadarea Ucrainei pentru le putea spune rusilor ca ea merita, indiferent de costuri. Bahmut si Soledar s-ar potrivit acestui deziderat”, mai spune ofiterul australian.
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski se confrunta in schimb cu o alta provocare. Fortele sale au incheiat anul 2022 cu initiativa pe campul de lupta, obtinand victorii semnificative in Harkov si Herson.
Ele intra in 2023 cu initiativa si moralul de partea lor, lucruri care vor fi cruciale pentru ofensivele pe care le pregatesc.
Mick Ryan afirma ca, desi Zelenski nu este disperat dupa o victorie imediata cu orice costuri, lucru care permite comandamentului militar de la Kiev sa isi pregateasca rabdator si meticulos urmatoarele actiuni, presedintele Ucrainei va avea nevoie de mai multe victorii pe campul de lupta pentru a continua sa obtina sprijin din partea Occidentului si sa continue eliberarea tarii sale.
Desi bataliile pentru Kreminna si Bahmut sunt in prezent importante pentru ambele parti, acestea ar putea fi complet eclipsate de noile ofensive care urmeaza sa fie lansate in 2023.
„Iar aici este pericolul. Nicio parte nu isi permite sa isi angajeze prea multe forte in aceste batalii. Ele trebuie sa isi gestioneze resursele pentru campanii militare in est si in sud. Urmeaza multe luni sangeroase”, conchide generalul Mick Ryan.