Erou in vest, demon in est. Parinte al natiunii la Kiev, criminal la Donetk. Fiecare natiune are eroi controversati, iar Ucraina il are pe Stepan Bandera. Desi a fost otravit de un agent KGB acum peste 60 de ani, Bandera este inca foarte actual. Putin il aduce des in discutie, multi il considera un luptator pentru libertate in Ucraina.
Mai jos puteti citi despre palpitanta poveste a vietii lui Bandera si despre cum Rusia si Ucraina se cearta pe mostenirea acestui partizan considerat de multi ca fiind terorist si tradator.
Stepan Bandera a devenit un conducator simbolic si un parinte legendar al natiunii ucrainene. In cea mai mare parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost prizonier la nemti, dar inainte de arestare a colaborat cu acestia. A fost omorat de un agent secret sovietic la Munchen, cu o arma cu cianura.
Este un personaj extrem de controversat in Ucraina. Milioane il considera erou, in timp ce in estul tarii si in Rusia este considerat un fascist si un criminal. In opt decenii, pornind de la cateva adevaruri, dar si de la exagerari, s-a construit un mit in jurul lui.
Putin l-a mentionat de mai multe ori in discursuri, numindu-l ”complice cu Hitler”. Putin s-a referit des la ”banderisti”, iar propaganda sovietica a pus, inca de acum peste 75 de ani, semn egal intre Bandera si nazisti, iar ”baderisti” au fost catalogati toti cei care exprimau dorinta de a exista o Ucraina independenta.
Bandera nu are ”cazier curat”. A participat la asasinarea unui ministru polonez si este acuzat de faptul ca organizatia sa a omorat evrei si polonezi in 1941. Cei care il considera erou spun ca Bandera s-a luptat pentru o Ucraina independenta, a fost dusman al sovieticilor si il prezinta ca fiind o victima.
Reamintim ca rusii sustin ca nu este razboi in Ucraina si ca nu au invadat-o. Ei spun, in mod aiuritor, ca duc ”o operatiune militara speciala impotriva nationalistilor, pentru a proteja populatia din Donbas si pentru a asigura denazificarea si demilitarizarea Ucrainei”.
Bandera - Cand viata unui om chiar ”bate filmul”
In 2008, sub licenta BBC, se organiza in Ucraina proiectul TV ”Veliki Ukraintii” pentru a decide cele mai mari personalitati din istoria Ucrainei. Pe primul loc a iesit Iaroslav cel Intelept, care a trait acum un mileniu pe vremurile Rusiei Kievene, iar pe trei a fost desemnat un personaj foarte controversat, Stepan Bandera, de unii considerat erou, iar de altii, ucigas. Rezultatul a generat nemultumiri si s-a lasat cu acuzatii ca votul a fost masluit doar pentru ca Bandera sa nu castige. Acel concurs a adus la lumina parti intunecate din istoria Ucrainei.
Bandera a devenit un conducator simbolic si un parinte legendar al natiunii ucrainene. In cea mai mare parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost prizonier la nemti, dupa razboi nu a mai revenit in Ucraina, ci a trait ca emigrant in RFG (Germania de Vest), fiind otravit la Munchen, in 1959. Bandera a fost conducatorul Organizatiei Nationalistilor Ucraineni, militant pentru independenta Ucrainei.
Portretul lui Stepan Bandera pe o cladire din vestul Ucrainei (sursa - Markovskiy, Dreamstime.com)
Stepan Bandera s-a nascut la 1909 in provincia Galitia aflata atunci in Austro - Ungaria. Satul Starii Uhriniv, unde s-a nascut, se afla astazi in oblastul Ivano - Frankivsk din vestul Ucrainei.
A facut facultatea la Liov (Lviv), care pe atunci era in Polonia, iar acolo a coordonat aceasta organizatie nationalista ucraineana (OUN). Bandera devenise seful Comitetului executiv al OUN din Galitia, in 1933, a dezvoltat reteaua OUN in tot vestul Ucrainei, trasand obiective clare antipoloneze si antisovietice.
El a orchestrat asasinarea ministrului polonez de interne, in 1934. Era pe cale sa fie condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutata in inchisoare pe viata si a executat 5 ani, pana in 1939. Atunci, dupa ce germanii si sovieticii au invadat Polonia, Bandera a scapat din detentie si s-a dus la Cracovia.
Trebuie spus ca zone vaste din vestul Ucrainei, cu orase precum Liov, nu fusesera niciodata sub ocupatie rusa, ci facusera parte din Polonia si din Imperiul Austro - Ungar. Cand Stalin a invadat in 1939, Bandera se situa la conducerea unei miscari de luptatori ce militau pentru o Ucraina libera. Bandera a condus lupte de gherila contra sovieticilor.
In februarie 1941, Bandera s-a ridicat la conducerea celei mai numeroase si radicale factiuni a OUN (Orhanizatiia Ukrainskii Nationalistiv). Bandera a incheiat atunci o intelegere cu liderii serviciului de informatii si contrainformatii al armatei germane, pentru a alcatui doua forte de batalioane speciale, formate din membrii ai OUN. Bandera a colaborat cu nazistii pe ideea: dusmanul dusmanului meu imi poate fi prieten, dar s-a inselat. Unii istorici au numit legatura lui Bandera cu nazistii ca fiind o ”relatie tactica”.
Bandera, razboiul si partizanii
Imediat dupa ce nazistii au ocupat Ucraina, in 1941, Bandera a proclamat la Liov, pe 30 iunie, independenta Ucrainei, dar acel moment a insemnat si sfarsitul intelegerii dintre ”banderisti” si nazisti. Cinci zile mai tarziu, Bandera era arestat, iar nazistii ii cereau sa denunte declaratia de independenta a Ucrainei. Bandera a refuzat, iar nazistii l-au inchis in lagarul de munca de la Sachsenhausen, unde a stat mai mult de trei ani, pana in septembrie 1944.
Localizarea pe harta a satului unde s-a nascut Bandera
Banderistii au devenit inamici ai nazistilor, care nu aveau in plan sa permita existenta unei Ucraine independente.
Trebuie mentionat un lucru extrem de important: oamenii lui Bandera sunt acuzati de pogromuri impotriva evreilor si polonezilor in regiunea Liov in primavara lui 1941. Bandera voia o Ucraina Mare, dar milita si pentru o purificare etnica. Acest lucru este uneori trecut cu vederea sau minimalizat de istoricii care il considera un erou.
Roata s-a intors dupa 1943 si nazistii au fost alungati din URSS, mai ales dupa victoriile de la Stalingrad si Kursk. Nikita Hrusciov, care, atunci era conducator de partid al Ucrainei aflata sub ocupatie germana, vorbea despre nationalistii ucraineni care erau dusmani mai vechi ai sovieticilor. Sovieticii ii numeau banderisti pe acesti nationalisti, fiindca intreaga insurgenta nationalista era controlata de factiunea ce fusese creata de Bandera.
Nu trebuie uitat ca Bandera a fost inchis pe aproape toata durata razboiului, deci nu a avut niciun rol in ce s-a intamplat in Ucraina in acei trei ani. Sovieticii i-au numit ”banderisti” pe toti cei care luptau in Armata Insurectionala Ucraineana alaturi de camarazii lui Bandera.
Dupa razboi, sovieticii i-au ”vanat” si ucis pe liderii organizatiilor nationaliste ucrainene, iar Bandera a fost asasinat la Munchen de un agent sovietic care a folosit o arma cu cianura. Acel agent a recunoscut ca ucise un alt nationalist ucrainean in 1957 si ca ordinul venise foarte ”de foarte sus”.
Vladimir Putin si ”banderistii”
Putin si-a prezentat de multe ori viziunea asupra Ucrainei, a scos in fata multa propaganda, a spus ca Ucraina nu ar trebui sa existe ca stat si ca ucrainenii si rusii sunt acelasi popor.
Putin a motivat ca a invadat Ucraina si pentru a face ”denazificare”, desi Ucraina nu este un stat nazist: are presedinte ales prin vot democratic, iar Zelenski se trage dintr-o familie de evrei.
Putin s-a referit des la ”banderisti”, iar propaganda sovietica a pus, inca de acum peste 75 de ani, semn egal intre Bandera si nazisti, iar ”baderisti” au fost catalogati toti cei care exprimau dorinta de a exista o Ucraina independenta. In al Doilea Razboi Mondial au fost si factiuni de nationalisti ucraineni care nu agreau deloc opiniile lui Bandera, dar si acestia au fost catalogati nazisti si banderisti de catre sovietici.
In discursul lui Putin din 2014, cand cerea parlamentului rus sa anexeze Crimeea, l-a numit pe Bandera ”complicele lui Hitler”.
Bandera s-a nascut in anul 1909, pe data de 1 ianuarie, iar in prima zi a anului, in ultimul deceniu, au fost mai mereu marsuri in Ucraina in cinstea lui. S-a relatat cel mai mult despre parada din prima zi a lui 2014, cand mii de oameni au marsaluit cu torte, cei mai multi fiind din partidul de extrema dreapta Svoboda (Partidul Libertatii). O parte dintre cei care au marsaluit purtau uniforme similare cu cele purtate de diviziile ucrainene care au luptat in armata nazista in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Acest partid a obtinut rezultate slabe la ultimele alegeri si, desi in Ucraina exista neo-nazisti care spun ca unele grupuri etnice au prea mare influenta la nivel economic si social, este profund fals sa se spuna ca Ucraina este o tara de neo-nazisti.
La aceste marsuri s-a referit si Vladimir Putin, intr-un articol amplu din 2021, cand acuza Ucraina ca organizeaza marsuri cu torte pentru a onora ”criminali de razboi din unitatile SS, sub protectia autoritatilor”. El s-a referit si la Bandera care ”desi a colaborat cu nazistii, este considerat erou national”.
Putin a pus pe seama ”neo-nazistilor care au ars oamenii de vii” violentele din 2 mai 2014, de la Odesa si a spus ca un ”masacru asemanator cu cel de la Khatyn (Hatin) era pe cale sa fie savarsit de urmasii lui Bandera, in Crimeea, Sevastopol, Donetk si Lugansk”.
Putin i-a acuzat pe ”banderisti si neo-nazisti” ca instaleaza arme de calibru mare si folosesc civilii drept scuturi umane in orasele Ucrainei. Rusia a dat dovada de un cinism extrem cand a tot folosit recent termenul neo-nazisti, mai ales ca in primele zile ale campaniei, printre tintele distruse de bombele ruse a fost si memorialul de la Babyn Yar (Babi Iar), de langa Kiev, unde nazistii au ucis zeci de mii de evrei in septembrie 1941.
Putin si propaganda rusa s-au referit la liderii alesi prin vot democratic in Ucraina cu apelative precum ”fascisti” si ”nazisti” care ”asupresc etnicii rusi”. Pe acei etnici rusi, Moscova spune ca trebuie sa-i ”elibereze”.
Trebuie spus ca multi ucraineni pro-occidentali au postat pe Facebook sau Twitter mesaje anti-rusesti, numindu-l pe Putin, Putler (combinatie fonetica intre Putin si Hitler), iar pe rusi catalogandu-i ca ”noii nazisti”. Au postat si colaje unde, peste steagul rusesc este suprapusa swastika, cu mesajul ”Culorile ocupantilor”.
Erou in Ucraina de Vest, ucigas in Est
Bandera este privit foarte diferit in functie de unde te afli in Ucraina: mult mai pozitiv in vest si in Kiev, mult mai negativ in estul rusofon si in sud.
La Liov (Lviv) si in alte orase din vestul Ucrainei sunt statui ale lui Bandera si in acele regiuni Stepan este prezentat ca un erou al natiunii, un luptator pentru libertate si scolarii invata despre el ca despre un ”parinte fondator” al natiunii.
Postere mari cu Bandera au aparut la manifestatiile din Kiev in 2014, anul in care rusii au anexat Crimeea si o parte din Donbas. Cei care il considera erou spun ca Bandera s-a luptat pentru o Ucraina independenta, a fost dusman al sovieticilor si il prezinta ca fiind o victima, fiindca a fost ucis de un agent sovietic. Fanii lui Bandera sustin, despre colaborarea cu nazistii, ca a fost una de scurta durata si ca ar fi gresit sa se spuna ca a fost un aliat al germanilor, mai ales ca a fost inchis trei ani de nemti si doi frati au murit la Auschwitz.
In multe parti din estul Ucrainei Bandera este privit diametral opus fata de vest. Este considerat terorist, criminal, fascist si colaborator al nazistilor. Polonia si Israel nu au cum sa-l considere un personaj pozitiv, din cauza pogromurilor din 1941, iar Bandera clar nu a fost un personaj ”candid”.
Viktor Iuscenko, fostul presedinte pro-occidental al Ucrainei l-a decorat postum pe Bandera, numindu-l ”Erou al Poporului”. Viktor Ianukovici, presedintele pro-rus al Ucrainei, a revocat decorarea, un an mai tarziu. Iuscenko este celebru pentru Revolutia Portocolie (the Orange Revolution) din 2004 si pentru ca a fost otravit inainte de alegeri. Ianukovici este celebru pentru ca a fugit in Rusia, dupa ce a fost dat jos de revolutia din 2014 (cunoscuta drept Revolutia Demnitatii).
Istoricii ucraineni spun ca, in spatele atacurilor lui Putin la adresa lui Bandera, stau lucruri mai complexe decat atacarea unui om pe care sovieticii il considerau un dusman de moarte. Ei spun ca Putin nu accepta ideea ca Ucraina este o tara independenta si vorbim despre o perspectiva imperialista cum ca ucrainenii sunt, de fapt, rusi.
Surse: BBC, New York Times, Enciclopedia Britannica, Le Monde, Washington Post, Radio Free Europe, Kyiv Post, Euronews.