În paralel, europenii au elaborat un plan modificat, care contrazice unele prevederi americane. Textul scris de Marea Britanie, Germania și Franța a fost dat presei, iar toți s-au grăbit să facă diferența. Pentru a coordona pozițiile, liderii europeni au organizat un summit informal pe marginea discuțiilor, semnalând că Europa vrea să rămână un jucător cheie în arhitectura viitorului acord de pace.
Aflați în Luanda, Africa, liderii europeni au organizat un summit informal pentru a discuta și armoniza pozițiile privind planul de pace pentru Ucraina.
Antonio COSTA, ȘEFUL CONSILIULUI EUROPEAN: „Pacea nu poate fi un armistițiu temporar. Trebuie să fie o soluție durabilă. Ucraina a ales Europa, iar Europa va fi alături de Ucraina.”
Ursula VON DER LEYEN, ȘEFA COMISIEI EUROPENE: „Doar Ucraina, ca stat suveran, poate lua decizii privind propriile forțe armate. Alegerea destinului său se află în propriile sale mâini.”
Întâlnirea a avut loc în contextul negocierilor paralele de la Geneva dintre Statele Unite și Ucraina, unde se lucrează la o versiune actualizată a propunerii americane. Bruxellesul insistă că Europa trebuie să aibă un rol direct în proces, iar declarațiile publice ale liderilor europeni subliniază că o soluție durabilă nu poate fi decisă fără implicarea lor.
Michal BARANOWSKI, ADJUNCTUL MINISTRULUI POLONEZ DE EXTERNE: „Cred că nu poate exista o pace stabilă și justă în Ucraina fără implicarea Europei. Suntem cel mai mare furnizor de ajutor financiar pentru Ucraina. Suntem și cel mai mare furnizor de ajutor militar. Este clar că Europa va trebui să facă parte din soluție.”
Astăzi, Europa a scos la lumină propriul document de lucru — un plan în 24 de puncte, care diferă semnificativ de varianta discutată de Statele Unite și Ucraina. Planul elaborat de Marea Britanie, Germania și Franța spune că Ucraina are dreptul la o armată mare, de până la 800 de mii de militari, pentru a se putea apăra, în timp ce propunerea discutată cu Washingtonul includea o limită de 600 de mii de soldați. De asemenea, planul european lasă ușa deschisă pentru aderarea Ucrainei la NATO, dacă toate statele membre sunt de acord. Europa cere și garanții de securitate similare cu Articolul 5 din NATO — o formulare mai clară decât textul american, care menționa simplu o „garanție SUA”, fără explicații. Totodată, Europa spune că discuțiile despre teritorii trebuie să pornească de la linia frontului, fără cedări în prealabil, ceea ce schimbă fundamental lucrurile față de cererea americană de a accepta, de facto, că Donețk, Lugansk și Crimeea devin rusești, iar o parte din Donețk ar deveni zonă tampon controlată de Moscova.
Micheal MCNAMARA, ANALIST FINLANDEZ ÎN DOMENIUL APĂRĂRII: „Limitarea armatei ucrainene, presiuni asupra guvernului de la Kiev și, practic, acordarea controlului juridic asupra Donbasului — inclusiv asupra zonelor pe care Rusia nici măcar nu le controlează acum — și asupra Crimeei. În acest plan cu 28 de puncte sunt foarte multe elemente care ar oferi Rusiei obiectivele strategice declarate în 2022, nu prin mijloace militare, ci prin negocieri.”
În plus, au fost modificate prevederile legate de sancțiunile impuse Rusiei. Europa propune reintegrarea treptată a economiei ruse, doar dacă acordul este respectat, în timp ce planul american nu prevedea etape, iar sancțiunile ar fi fost ridicate imediat. Planul de pace propus de administrația Trump a ieșit la iveală săptămâna trecută, când publicația Axios a dezvăluit un document preliminar din 28 de puncte, transmis Ucrainei ca bază de discuție. Textul a stârnit controverse imediate, deoarece mai mulți politicieni și analiști occidentali au remarcat că o parte dintre prevederi seamănă izbitor cu solicitările Moscovei. În presa americană au apărut inclusiv declarații ale unor congresmeni care au spus că planul „pare scris de Rusia”.