Foreign Policy: Oficialii europeni se calca pe picioare sa se pozeze cu Zelenski, conducatorul razboinic, dar nu sunt pregatiti pentru aderarea Ucrainei

Prin retorica lui pompoasa despre viitorul Ucrainei in UE, Bruxelles-ul vorbeste ca si cum aderarea Kievului ar fi fapt implinit. In februarie, cand presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Bruxelles-ul, liderii UE s-au calcat pe picioare sa se pozeze cu conducatorul razboinic. Presedintele Consiliului European Charles Michel l-a intampinat pe Zelenski cu un mesaj pe Twitter: „Bine ai venit acasa, bine ai venit in UE”.

Atunci cand se discuta in detaliu aderarea Ucrainei la UE, accentul e pus pe ce trebuie sa faca Ucraina. Profund solidarizati de razboi, ucrainenii nu ezita sa-si indeplineasca partea lor de intelegere, adoptand noi legi si  implementand norme cerute de integrarea in UE. Ucrainenii continua sa bifeze tot mai multe casute pe lunga lista a aderarii, de la reforma judiciara la amendarea legislatiei presei si lupta anticoruptie.

Ucraina, impreuna cu Moldova, a obtinut statut de candidat la aderare in iunie 2022, printr-o scurtare drastica a unui proces complicat care a tinut alte tari ani si ani pe lista de asteptare. Kievul va primi in octombrie de la Comisia Europeana prima evaluare scrisa a progresului realizat de el. Si pentru a nu-si pierde elanul, Kievul insista pe inceperea formala a negocierilor de aderare pana la finalul acestui an, posibil la un Consiliu European programat in decembrie.

Dar daca Ucraina trudeste in ritm sustinut pentru a adera, Bruxelles-ul si statele membre UE nu fac nici de departe suficient pentru a se pregati sa absoarba Ucraina. Cu alte cuvinte, retorica pompoasa a liderilor UE privind aderarea Ucrainei nu e sustinuta si de fapte concrete din partea lor. Pentru a absorbi o tara cu asemenea dimensiuni, populatie, nivel scazut de venituri, finantare si necesitati de reconstructie precum Ucraina devastata de razboi sunt necesare reforme majore ale institutiilor, politicilor si proceselor bugetare ale UE. Cel mai putin periculos aspect ar fi acela ca actuala situatie poate declansa conflicte feroce intre membrii deja existenti cu privire la repartizarea fondurilor UE.

Ucraina ar ameninta subventiile pe agricultura ale statelor membre

In consecinta, daca liderii UE ar fi cu adevarat seriosi in privinta primirii Ucrainei, eforturile de reformare a blocului ar fi fost demarate deja. In inima chestiunii se afla bugetul UE, dominat de doua elemente majore: subventiile agricole si proiectele de dezvoltare a regiunilor defavorizate, care la un loc reprezinta cam 65% din bugetul UE pe termen lung. In privinta ambelor chestiuni perspectiva aderarii Ucrainei e de-a dreptul exploziva. Ucraina e una dintre cele mai sarace tari europene, cu un venit per capita atingand abia o zecime din media UE si reprezentand sub 50% din venitul celui mai sarac membru UE, Bulgaria. Mai mult chiar, Ucraina are acum nevoi enorme in materie de infrastructura si reconstructie.

Tuturor acestora li se adauga unul dintre cele mai mari sectoare agricole de pe continent, care ar deveni brusc eligibil pentru subventii UE.

Daca bugetul si procedura de redistribuire ale UE ar ramane neschimbate, Kievul ar absorbi automat o parte enorma din bugetul UE, inclusiv fonduri care merg acum catre membri mai saraci din Europa de Est si nu numai. Multe dintre tarile care beneficiaza acum de fonduri UE s-ar transforma peste noapte in contribuabili neti. Si daca va imaginati ca acesta ar putea fi un proces lin, inseamna ca nu stiti mare lucru despre politica europeana.

Dat fiind actualul mod de redistribuire a fondurilor in interiorul UE, nu e mare surpriza ca cele mai mari fisuri in sprijinul pentru aderarea Ucrainei au aparut in Europa de Est, acolo unde sunt concentrati beneficiarii neti ai fondurilor UE. In realitate, batalia privind accesul Ucrainei la pietele agricole europene a inceput deja, cu mult inainte ca fie si un euro din subventiile agricole UE sa fi fost redirectionat: in urma invaziei Bruxelles-ul a ajutat Ucraina permitandu-i sa exporte cereale si alte produse agricole pe piata unica.

Marfurile ucrainene mai ieftine au diminuat cota de piata a agricultorilor din tarile vecine, Polonia, Ungaria si Slovacia. Si chiar daca Ucraina avea nevoie disperata sa obtina venituri, Polonia a violat normele UE si a interzis unilateral accesul cerealelor ucrainene pe teritoriul polonez. UE a intervenit printr-un compromis, permitand accesul marfurilor ucrainene pe teritoriul ei, dar interzicand desfacerea lor in cele cinci tari est-europene cele mai afectate de competitia nedorita.

Prin urmare, nu este de asemenea nici o surpriza ca unele dintre aceste state est-europene – care altfel se numara printre cei mai mari sustinatori militari si diplomatici ai Ucrainei – se opun si oricarui efort serios de adoptare in UE a reformelor indispensabile pentru viitoarea aderare a Ucrainei. Iar aceste tari nu ar avea de pierdut doar fonduri substantiale, ci si reformele necesare pentru pregatirea aderarii Ucrainei ar include cel mai probabil simplificarea regulilor de adoptare a deciziilor in UE, ceea ce poate diminua puterea individuala a membrilor, mai cu seama a acelora precum Ungaria si Polonia care s-au folosit de veto dupa bunul plac pentru a influenta decizii UE.

Extinderea, suspendata de un deceniu

Extinderea UE este una dintre cele mai de succes strategii politice, economice si sociale din istorie, largind in mod pasnic Uniunea pentru a include 450 de milioane de oameni din 27 de tari. Pentru membrii noi intrarea in bloc a declansat adesea un miracol economic – o combinatie intre accesul la piata, fondurile UE, normele de buna guvernare ale blocului si increderea garantata de un viitor asigurat. Si totusi, in ultimul deceniu extinderea a fost suspendata, in principal din cauza ca redistribuirea fondurilor presupusa de primirea unui nou membru – de obicei mai sarac – provoaca multe controverse politice.

De cand Zelenski a depus cererea formala de aderare la UE, pe 28 februarie 2022, la numai patru zile dupa inceputul invaziei ruse, problema extinderii a intrat din nou in dezbatere. Si, pe langa potentialii noi membri Ucraina si Moldova, liderii UE sunt tot mai constienti ca si alte tari care n-au fost inca primite in UE – adica Balcanii Occidentali – vor trebui sa fie primite, daca se doreste cu adevarat asigurarea securitatii si stabilitatii in Europa.

Impactul exploziv al aderarii Ucrainei asupra bugetului UE va forta o discutie despre infiintarea unei uniuni fiscale in cadrul UE. Acest lucru ar insemna, in esenta, o crestere apreciabila a contributiei membrilor mai bogati precum Germania, Franta si unele dintre tarile mai mici dar bogate; adoptarea unui venit minim la nivelul intregii UE si a impozitarii progresive; o suplimentare considerabila a capacitatii UE de a emite datorie proprie; sau toate cele de mai sus. Evident, nu vorbim aici de o discutie banala.

Probleme nerezolvate

Continuarea extinderii ar pune presiune si pe abilitatea deja deficienta a UE de a lua decizii si de a adopta noi legi si politici. Atingerea unanimitatii – obligatorie in politica externa, de exemplu – a 27 de state membre suverane e deja o sarcina extrem de dificila, complicata chiar si mai mult de prezenta unei tari iliberale si rusofile precum Ungaria.

Primirea Ucrainei si a celorlalte tari care asteapta cu rabdare sa acceada ar putea aduce UE la un numar de membri care sa treaca bine de 30. Exista un lung istoric al cazurilor in care membrii abuzeaza de dreptul de veto, ceea ce explica de ce alte state membre sunt reticente sa adauge si mai multe tari la acest proces decizional fara a modifica si modul in care functioneaza UE. Germania, de pilda, insista pentru extinderea votului de majoritate calificata si la alte domenii de activitate, cum ar fi politica externa. Renuntarea la unanimitate ar facilita semnificativ capacitatea UE de a lua decizii in politica externa. Tarile mai mici se tem ca daca pierd dreptul de veto isi vor pierde si vocea in cadrul UE – o dezbatere familiara oricarui student la istorie constitutionala. Alte probleme potentiale privesc repartizarea comisarilor europeni – acum unul per tara – si a locurilor in Parlamentul European. Extinderea ar presupune reforme si in aceste privinte.

Extinderea ar mai aduce in lumina reflectoarelor si problema nerezolvata a statului de drept si democratiei. UE se defineste drept o uniune a democratiilor si are norme stricte cu privire la drepturile civice, existand mari temeri referitoare la declinul democratiei si degradarea statului de drept in Ungaria si Polonia. In special guvernele vest-europene sunt foarte reticente sa aprobe o extindere fara o consolidare a capacitatii UE de a actiona contraerodarii democratiei. Aceasta preocupare e cu atat mai relevanta cu cat nici macar o singura tara de pe lista candidatilor nu e catalogata drept deplin libera in Indicele Libertatii in Lume pe 2023 intocmit de Freedom House.

Ucraina ar putea declansa un nou val de extindere

Ucraina ar putea fi catalizatorul pentru pornirea fortata a unui nou val de extindere. Perspectiva aderarii ei necesita insa o reforma care, la randul ei, ar indeparta multe dintre obstacolele care s-au aflat pana acum in calea aderarii tarilor din Balcanii Occidentali. Atacul brutal al Rusiei impotriva Ucrainei constituie oricum un catalizator pentru UE, din alt punct de vedere – le-a demonstrat europenilor ca blocul e indispensabil pentru securitatea lor.

In ce priveste politica militara, europenii au confirmat sondaj dupa sondaj ca vor ca UE sa joace un rol mult mai important. Esential, sustinerea pentru Ucraina in randul cetatenilor UE se mentine la cote incredibil de ridicate. Chiar si dupa un an de pachete de sanctiuni, milioane de refugiati, decuplare energetica si o criza a nivelului de trai, 74% din cetatenii UE aproba sprijinul blocului pentru Ucraina, conform Eurobarometer.

Ucrainenii lupta pentru viitorul lor european. Liderii UE trebuie sa faca si ei partea ce le revine – sa pregateasca blocul pentru aderarea Ucrainei. Daca vor trece la reformarea deja mult intarziata a institutiilor si procedurilor UE necesara pentru ca integrarea Ucrainei sa functioneze, ei nu vor face doar ca UE sa fie mai mare. O vor face sa fie si mai puternica.