Fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, acum ambasador în Marea Britanie, l-a criticat pe președintele Zelenski pentru eșecul contraofensivei din 2023. Într-un interviu pentru Associated Press, el spune că Occidentul nu a furnizat armamentul necesar și că decizia politică de a ataca pe mai multe direcții a slăbit ofensiva. Declarațiile sale au provocat reacții politice și noi tensiuni la Kiev.
Într-un interviu amplu acordat Associated Press, fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, a vorbit pentru prima dată deschis despre o „ruptură profundă” de președintele Volodimir Zelenski și despre eșecul contraofensivei din 2023, pe care îl pune pe seama lipsei de resurse și a deciziilor politice. Potrivit lui Zalujnîi, planul elaborat împreună cu partenerii NATO prevedea concentrarea forțelor „într-un singur pumn” pentru o lovitură decisivă în regiunea Zaporojie, urmată de avansarea spre Marea Azov. Obiectivul era tăierea coridorului terestru folosit de Rusia pentru aprovizionarea Crimeei, anexată ilegal în 2014.
Jens STOLTENBERG, FOSTUL SECRETAR GENERAL AL NATO: "Ucrainenii câștigă treptat teren. Au reușit să străpungă liniile de apărare ale forțelor rusești și avansează."
„Pentru succes era nevoie de o concentrare masivă de forțe și de o surpriză tactică”, a declarat Zalujnîi pentru AP. În realitate, susține fostul comandant-șef, resursele au fost dispersate pe mai multe direcții ale frontului. Lucru care a dus la diminuarea puterii de lovire pe axa Zaporojie.
Natalia GUMENIUK, PURTATOAREA DE CUVANT AL COMANDAMENTULUI SUD: „Aceasta este doar prima etapă în care linia de apărare este străpunsă. După aceea, este necesar să se obțină un punct de sprijin în acele zone și să se asigure securitatea pentru unitățile care au făcut această străpungere.”
Zalujnîi afirmă direct că Zelenski și alți oficiali nu au alocat resursele necesare și nu au permis implementarea planului în forma sa inițială. Doi oficiali occidentali din domeniul apărării au confirmat pentru AP, sub protecția anonimatului, că planul inițial prevedea o concentrare mai mare de trupe și tehnică militară în zona de sud.
La scurt timp după apariția interviului, au apărut informații potrivit cărora Biroul Președintelui ar fi încercat să-l convingă pe Zalujnîi să renunțe la declarații sau să nu publice interviul. Biroul prezidențial nu a comentat oficial aceste afirmații. Deși Zalujnîi evită să vorbească despre ambiții politice, interviul este considerat de analiști drept primul pas într-o posibilă construcție electorală. În prezent ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, fostul general este văzut drept principalul rival politic al lui Zelenski. Sondajele recente îl creditează cu un ușor avantaj într-o eventuală competiție prezidențială. În același timp, popularitatea lui Zelenski a scăzut pe fondul oboselii de război și al scandalurilor interne.
În primăvara anului 2023, Ucraina a lansat mult așteptata contraofensivă, sprijinită masiv de armament occidental. Obiectivul era spargerea liniilor defensive rusești în sud și recâștigarea teritoriilor ocupate. Operațiunea s-a confruntat însă cu câmpuri minate extinse, fortificații solide și superioritate aeriană rusă. Înaintarea a fost lentă și costisitoare. În paralel, luptele pentru Bahmut au continuat, iar orașul a fost pierdut după luni de confruntări sângeroase.
Criticii au vorbit atunci despre dispersarea forțelor între frontul sudic – considerat direcția principală – și zona Bahmut. Exact această decizie este acum invocată de Zalujnîi drept unul dintre motivele eșecului. Contraofensiva s-a încheiat fără o străpungere strategică majoră, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură.