Finlanda publica miercuri „carta alba” privind situatia sa strategica dupa invazia Rusiei in Ucraina, un preludiu la o dezbatere privind o probabila aderare istorica la NATO, potrivit Le Figaro.
Paradoxul este ca razboi declansat de Moscova, care a invocat extinderea aliantei militare occidentale la portile sale, risca acum sa determine unul dintre vecinii sai sa intre in randurile NATO, pentru a beneficia de protectia decisiva a celebrului articol 5. Inainte de invazia Ucrainei, aderarea la NATO era mai degraba o optiune retorica. In doar cateva saptamani, insa, totul s-a schimbat: sprijinul pentru aderare, care timp de zeci de ani a fost de 20-30%, s-a dublat, ajungand la peste 60%. Cel mai recent sondaj, publicat luni, il plaseaza la 68%, cu doar 12% din populatie impotriva.
Si in parlament se contureaza o majoritate clara, cu o schimbare la 180 de grade pentru mai multe partide care se opuneau anterior. Dintre parlamentarii care si-au facut deja cunoscuta pozitia in cazul unui vot, aproximativ 100 sunt in favoarea aderarii si doar 12 sunt impotriva, dintr-un total de 200, potrivit presei finlandeze. O „carte alba” privind situatia strategica a Finlandei, pregatita de executiv inca de la inceputul lunii martie, va fi prezentata miercuri in Parlament.
In acelasi timp, Helsinki si-a intensificat contactele cu majoritatea celor 30 de membri NATO, precum si cu Suedia, unde, de asemenea, liniile de demarcatie au evoluat mult in favoarea unei posibile candidaturi. Prim-ministrul finlandez Sanna Marin, al carui Partid Social Democrat s-a opus istoric NATO, a declarat saptamana trecuta ca dezbaterea ar trebui sa se incheie inainte de inceputul verii. Adica, chiar inainte de un important summit NATO care va avea loc la Madrid pe 29-30 iunie.
Cea mai tanara lidera a UE se va deplasa miercuri la Stockholm, unde urmeaza sa se intalneasca cu omologul sau suedez, Magdalena Andersson, de asemenea social-democrata si din ce in ce mai putin reticenta la aderare.
Toti ceilalti vecini nordici si baltici sunt deja membri ai NATO – Norvegia, Danemarca si Islanda de la infiintarea sa, in 1949, precum si Polonia din 1999 si Estonia, Lituania si Letonia din 2004.
Daca Finlanda se va alatura, granitele terestre dintre tarile NATO si Rusia se vor dubla, cu 1.300 de kilometri in plus. Potrivit Helsinki, NATO considera ca ar fi nevoie de patru pana la 12 luni pentru a finaliza procesul de aderare a Finlandei – care necesita acordul si ratificarea unanima a membrilor actuali.