Trupele ruse transfera cu forta civili ucraineni, inclusiv dintre cei care fug de ostilitati, spre zone aflate sub controlul lor, de la inceputul invaziei ruse din Ucraina, a transmis organizatia neguvernamentala Human Rights Watch (HRW) intr-un raport publicat joi, potrivit AFP.
Transferurile fortate "constituie o incalcare grava a legilor de razboi si echivaleaza cu o crima de razboi si o posibila crima impotriva umanitatii", a precizat HRW.
Organizatia a intervievat 54 de persoane care s-au deplasat in Rusia sau cunosc persoane care au facut asta. Unele dintre ele au ajutat de asemenea ucraineni care incearca sa paraseasca Rusia.
Numeroase persoane transferate cu forta fugeau din orasul Mariupol, un port in sud-estul Ucrainei care a fost supus unui asediu devastator si unor bombardamente violente inainte de a fi ocupat de trupele ruse. Altii veneau din regiunea Harkov, in estul Ucrainei.
"Bineinteles, am fi profitat de sansa de a merge in Ucraina daca am fi putut", a declarat pentru HRW o femeie transferata la Mariupol. "Insa nu am avut de ales, nicio posibilitate de a merge" in teritoriile controlate de Kiev, a spus ea.
"Civilii ucraineni trebui sa aiba si alta sansa decat cea de a merge in Rusia", a declarat Belkis Wille, un cercetator al Human Rights Watch si co-autor al raportului.
Pe drum, multi civili au fost supusi unei forme de control de securitate obligatoriu numit "filtru" si care a presupus colectarea de date biometrice si de amprente digitale, perchezitii corporale si verificarea lucrurilor personale, conform raportului.
"Nimeni nu trebuie sa fie constrans sa se supuna unui proces de depistare abuziv din motive de securitate", a mai spus Wille.
Un locuitor din Mariupol a spus pentru HRW ca a fost retinut de trupele ruse, dupa care a fost plasat timp de doua saptamani cu zeci de alti rezidenti din acest oras intr-o scoala in conditii insalubre inainte de a putea trece prin "filtru".
"Ne-am simtit ca niste ostatici", a afirmat el pentru HRW.
"Filtrul" care ii vizeaza pe cetatenii ucraineni este "punitiv si abuziv", "nu are niciun fundament juridic" si constituie "o incalcare clara a dreptului la viata privata", a explicat HRW.
ONG-ul si-a trimis concluziile si un rezumat al intrebarilor catre autoritatile ruse la 5 iulie, dar nu a primit niciun raspuns