Situatia in Mariupol, aflat sub asediul trupelor ruse, este dezastruoasa. Peste 160.000 de oameni sunt blocati acolo si nu mai au hrana, apa sau medicamente. Traiesc in adaposturi subterane, fara caldura si electricitate. Primarul spune ca cel putin 5.000 de oameni au fost ucisi in atacuri.
Irina, inginer proiectant: "Aveam o viata frumoasa, foarte frumoasa! Pensii grozave, copiii aveau locuri minunate de munca. Amandoi ginerii mei au lucrat in "Illicha" (n.r: Uzina Metalurgica Mariupol). Acum nu avem nimic, nimic. Am ramas fara adapost. Au distrus totul. Nu avem unde sa mergem".
Peste tot unde privesti vezi aceleasi imagini dezolante - blocuri distruse, ferestre sparte, strazi acoperite de moloz si carcase de masini carbonizate. 90% din oras este doar ruina.
Vladimir, pensionar: "Nu a mai ramas nimic. Va spun ca locuiesc intr-o baie. Am o baie mica si o soba. Si atat. Nu exista acoperis, nu exista nimic. Am lucrat ca cizmar. 37 de ani am lucrat cu mandrie ca cizmar si am ramas fara nimic, fara atelier, fara munca. Cumva trebuie sa rezist. Ce sa fac altceva? Trebuie!"
Dupa o luna si mai bine de asediu crunt, cu proiectile lansate de rusi la catea minute distanta unele de altele, in Mariupol au mai ramas mai putin de un sfert de locuitori.
Ascunsi in subsoluri, fara apa potabila, caldura si alimente, oamenii traiesc de pe zi pe alta fara sa stie cand se va sfarsi calvarul.
Irina, inginer proiectant: "Uitati-va la rezerva noastra de hrana. Suntem opt oameni. Avem doua galeti de cartofi, o galeata de ceapa. Intamplator, chiar intamplator, sotul meu a prins ceva, nu ajutor umanitar. Cineva tocmai a deschis un depozit cu pestele congelat. A primit opt pesti. Da, sapte pesti si un capelin mic. Vom gati supa patru zile din ei. Patru zile pentru opt persoane. Pentru ca nu este deloc mancare".