Acum, la finalul celei de a noua luni a celui mai mare si mai brutal razboi din Europa de dupa 1945, cel mai rau lucru pe care-l putem face pentru pacea de pe continentul nostru este sa cerem negocieri de pace cu Vladimir Putin. Cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru pace este sa ne marim sprijinul militar, economic si umanitar pentru Ucraina, pana in acea zi in care ea va fi in masura sa negocieze de pe o pozitie de forta, scrie istoricul britanic Timothy Garton Ash in The Guardian, citeaza Rador.
Donald Trump a dat recent de inteles ca ar putea fi candidatul perfect pentru a exersa arta targuielii cu Putin. Silvio Berlusconi s-a auto-propus si el mediator. Ce echipa de vis (a Moscovei) ar face ei doi impreuna! Nimic nu i-ar placea mai mult lui Putin decat sa obtina un armistitiu in Ucraina, cu acestia doi asezati la masa lui lunga anti-Covid de la Kremlin.
Intre timp, trupele snopite si demoralizate ale dictatorului rus si-ar putea fortifica pozitiile pentru a apara portiunile inca intinse din Ucraina pe care le mai ocupa, s-ar putea regrupa, odihni, reinarma si consolida cu noii recruti - iar apoi ar porni din nou razboiul, trimitandu-le si niste lazi de vodca drept multumire lui Berlusconi si Trump.
Daca Rusia ar pastra teritoriul ucrainean pe care il ocupa acum, care e de trei ori mai mare decat Belgia, acest fapt tot ar putea fi revendicat de Putin drept o victorie istorica: restabilirea fie si partiala a provinciei Novorossiia (Noua Rusie) din vremea Ecaterinei cea Mare. Ar demonstra totodata intregii lumi ca agresiunea da roade. Ai grija, Taiwan!
Dar ucrainenii oricum n-ar accepta niciodata asa ceva. Sondajele arata ca ei sunt pregatiti sa plateasca un pret extrem de ridicat, inclusiv noi decese in randul militarilor si civililor, pentru a-si recupera teritoriul. Asadar, aceasta ar fi o reteta nu pentru pace, ci pentru un razboi si mai indelungat.
Va veni candva si vremea negocierilor / Ucraina are dreptul sa-si recupereze fiecare centimetru de pamant
Un razboi cu Rusia, tara care detine una dintre cele mai mari varietati de arme de distrugere in masa si care e condusa de om malefic si poate suficient de disperat incat sa fie dispus sa le foloseasca, nu se poate incheia cu o capitulare neconditionata, precum in cazul Germaniei in mai 1945. (In retrospectiva, aceasta situatie aseaza intr-o lumina tulburatoare intrebarea ce s-ar fi intamplat daca Germania nazista, iar nu SUA, ar fi fost prima care a construit bomba atomica.)
Guvernul ucrainean, ca si prietenii sai occidentali, incepe deja sa se gandeasca la aranjamente de securitate si alte prevederi pe care ar trebui sa incerce le obtina. Ucraina are dreptul juridic si moral absolut de a-si recupera fiecare centimetru de teritoriu suveran, inclusiv Crimeea. Orice compromisuri ar putea ea sa faca in cele din urma - de exemplu niste aranjamente speciale privitoare la Crimeea -, aceea nu poate fi decat decizia suverana a Ucrainei.
E de la sine inteles ca o pace in astfel de conditii ar fi inacceptabila pentru Putin, mai ales dupa ce a anuntat ca patru regiuni din Ucraina sunt acum parte a Rusiei. In consecinta, fie dictatorul rus va trebui sa fie fortat sa accepte pacea, fie acordul de pace va trebui sa fie incheiat cu o Rusie care nu va mai fi controlata de Putin.
Nimeni nu stie cand si cum ar putea surveni schimbarea la Moscova, iar acel moment al schimbarii ar putea fi de asemenea unul foarte riscant. Oricum va fi, aceasta e cea mai buna sansa pe care o avem de a ajunge la o pace de durata dupa un razboi indelungat.
Cea mai presanta nevoie militara e apararea antiaeriana
Pentru a ajunge acolo, Occidentul trebuie sa-si intensifice sprijinul pentru Ucraina pentru a-i permite sa castige pe plan militar si sa supravietuiasca unei ierni dificile. Fiindca a pierdut pe campul de lupta, Rusia s-a reorientat spre atacuri lase si criminale asupra infrastructurii care intretine viata civila.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), jumatate din infrastructura energetica a tarii a fost avariata ori distrusa, 10 milioane de ucraineni nu au in prezent acces la electricitate, iar peste 700 de unitati medicale au fost lovite.
Aproape 8 milioane de ucraineni sunt dislocati in afara tarii si poate cam 5 milioane in interior, iar OMS estimeaza ca alte 2-3 milioane isi vor parasi locuintele „in cautarea caldurii si sigurantei”. Europa n-a mai vazut nimic asemanator dupa 1945.
Cea mai presanta nevoie militara e apararea antiaeriana, nu in ultimul rand pentru a contracara noi atacuri asupra infrastructurii civile.
Diversele sisteme de rachete, precum HIMARS de productie americana, au fost esentiale pentru succesul militar al Ucrainei, dar e nevoie de si mai multe pana la epuizarea artileriei conventionale - inca masive - a Rusiei.
Pentru ca Ucraina sa-si recucereasca teritoriul - si, pe masura ce portiunea controlata de rusi se va reduce, batalia va deveni mai intensa - ea are nevoie de tancuri moderne, asa cum e Leopard 2, de productie germana.
In plus, mai are nevoie si de generatoare, de ingineri care sa repare centralele electrice, de provizii medicale si de o asistenta financiara apreciabila, numai pentru a preveni un colaps economic.
In primele luni de razboi mare parte a ajutorului militar a sosit doar de la o mana de tari vestice si in primul rand din SUA, dar si din Regatul Unit, Polonia, Estonia si alte cateva state. Sunt foarte putine lucruri cu care guvernele britanice din ultimii cativa ani se pot mandri, dar acesta e unul dintre ele.
Planul Leopard
Faptul ca noul premier britanic Rishi Sunak s-a gandit ca este esential, chiar si in toiul unei furtuni economice interne, sa mearga la Kiev reflecta un larg consens national transpartinic. Dupa cum i-a raspuns presedintele ucrainean Volodimir Zelenski lui Sunak pe Twitter: „Natiunile noastre stiu amandoua ce inseamna sa lupti pentru libertate”.
Insa alte natiuni europene, cu alte experiente in vremuri de razboi si cu atitudini publice mai complicate, incep sa contribuie si ele tot mai mult. Experti de la European Council on Foreign Relations au propus un „plan Leopard”: toate tarile europene care folosesc tancul Leopard 2 sa contribuie la inzestrarea unei brigazi blindate ucrainene.
Alte consortii europene similare ar trebui luate in calcul pentru apararea antiaeriana, dar si pentru necesitati civile cum e infrastructura energetica.
Ar escalada Putin in replica? A si facut-o deja. Si ar putea s-o mai faca, teoretic chiar si peste pragul folosirii armelor nucleare tactice. Dar in razboi nu exista vreun curs de actiune lipsit de riscuri. Pe termen lung, riscurile pentru intreaga lume de pe urma unei victorii a agresiunii armate fatise ar fi mult mai mari.
Raspunsul corect este sa nu ne pripim la negocieri din frica, asa cum cer protestatari din tari precum Italia si Germania. Raspunsul corect e sa planuim in detaliu solutii pentru fiecare eventualitate posibila, asa cum a fost si aterizarea unor rachete pe teritoriul Poloniei saptamana trecuta.
In Europa nu va exista pace durabila cat timp Putin va ramane la Kremlin. Noi nu-l putem indeparta, insa putem contribui la crearea unor circumstante in care rusii insisi vor abandona in sfarsit traiectoria auto-distructiva pe care el le-a lansat tara.
In definitiv, si Rusia va avea de beneficiat de pe urma propriei infrangeri in Ucraina. Sau acei protestatari gandesc ca Germania ar fi dus-o acum mai bine daca aliatii occidentali ar fi inceput tratative de pace cu un Hitler inarmat nuclear?
Pare contra-intuitiv, pervers, chiar imoral sa argumentezi ca razboiul e calea catre pace. Insa acum, cand i-am permis deja continentului nostru sa se afunde intr-un conflict armat major, cea mai buna cale catre o pace de durata este sa facem in asa fel incat partea care trebuie sa castige razboiul, scrie istoricul Timothy Garton Ash inThe Guardian.