Presedintele american Joe Biden a transmis un mesaj clar Ucrainei joi, afirmand ca nicio tara nu se poate alatura NATO in timp ce se afla intr-un razboi, deoarece acest lucru ar „garanta” un al treilea razboi mondial, potrivit liderului de la Casa Alba, relateaza hotnews.ro.
Biden a facut comentariul la conferinta de presa sustinuta la Helsinki alaturi de presedintele finlandez Sauli Niinisto dupa ce a fost intrebat de comentarii anterioare ale sale cu privire la perspectiva aderarii Ucrainei la NATO inainte de incheierea razboiului declansat de Vladimir Putin anul trecut.
„In primul rand, nimeni nu se poate alatura NATO cat timp un razboi este in desfasurare, in care este atacata o tara NATO, fiindca asta garanteaza ca suntem intr-un razboi si suntem intr-un al treilea razboi mondial”, a raspuns presedintele american intr-o referinta la Articolul 5 al cartei aliantei care prevede ca un atac impotriva unui stat membru reprezinta un atac impotriva tuturor.
„Discutia nu este despre daca ar trebui sa se alature [NATO] sau nu, ci despre cand se pot alatura iar ei vor intra in NATO”, a adaugat Joe Biden, adaugand apoi ca presedintele rus Vladimir Putin a pierdut deja razboiul pe care l-a inceput si ca acesta va ajunge in cele din urma la concluzia ca nu va putea sustine conflictul din Ucraina timp de ani de zile.
Totodata, el a dat asigurari ca NATO va apara „fiecare centimetru” al aliantei si ca Statele Unite isi vor mentine angajamentele ferme fata de aceasta, indiferent ce se va intampla pe scena politica americana. „Garantez absolut asta”, a spus el.
Joe Biden spune ca NATO nu a fost niciodata mai puternica
Biden a facut comentariile la finalul unui summit organizat la Helsinki la care au participat sefii de stat ai tarilor nordice: Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda si Norvegia.
Dupa aderarea Finlandei la NATO in luna aprilie doar Suedia a ramas in afara aliantei dintre statele prezente, insa si ea participa de ani de zile la exercitiile militare ale NATO.
Insa presedintele turc Recep Erdogan a declarat miercuri ca se asteapta ca parlamentul turc sa ratifice aderarea Suediei la alianta in toamna acestui an, in noua sesiune legislativa, dupa ce guvernul sau a renuntat la obiectiile fata de intrarea tarii nordice in NATO.
Joe Biden a mai declarat joi inaintea unei intalniri bilaterale pe care a avut-o cu presedintele Finlandei ca alaturarea tarii sale aliantei reprezinta o mutare „incredibila” pentru NATO si ca organizatia „nu a fost niciodata mai puternica”.
Joe Biden a salutat de asemenea perspectiva primirii Suediei ca membru, afirmand ca „viziunea pentru lume pe care o impartasim cu totii este una pentru o lume mai libera, mai sigura”.
Vorbind despre concluziile summitului de la Helsinki, un oficial de la Casa Alba a declarat pentru Reuters ca „vedem o schimbare totala a structurii de securitate a Europei ca urmare a mutarii Rusiei si a apropierii tarilor nordice de Occident ca raspuns la actiunile agresive si destabilizatoare ale Rusiei”.
Ucraina mai asteapta la poarta NATO
Comentariile de joi ale presedintelui american au venit la doar o zi dupa incheierea summitului NATO de la Vilnius in timpul caruia aliatii nu au reusit sa ajunga la un consens privind o cale pentru aderarea rapida a Ucrainei la alianta, dar i-au promis noi arme si au renuntat la unul dintre obstacolele in vederea acceptarii tarii vecine ca stat membru.
Mai exact, NATO a decis sa renunte la cerinta ca Ucraina sa urmeze un Plan de actiune pentru aderare (MAP) care stabileste obiectivele ce trebuie indeplinite inainte de a adera la alianta militara.
„Sustinem pe deplin dreptul Ucrainei de a-si alege propriile acorduri de securitate. Viitorul Ucrainei se afla in NATO. Reafirmam angajamentul pe care l-am luat la summitul de la Bucuresti din 2008, conform caruia Ucraina va deveni membra a NATO, iar astazi recunoastem ca tara a facut deja suficiente progrese in directia integrarii euro-atlantice depline, astfel incat nu mai este necesar un plan de actiune pentru aderare”, afirma comunicatul semnat la finalul reuniunii de catre tarile membre.
Surse diplomatice au declarat pentru The Washington Post inaintea summitului ca presedintele american a fost insa mai ezitant decat alti lideri ai NATO, cu precadere cei de pe flancul estic al aliantei, in legatura cu subiectul aderarii Ucrainei la alianta, dorind, pe langa incheierea conflictului cu Rusia, ca Kievul sa implementeze o serie de reforme interne.