Locuitorii Kievului își fac provizii de alimente, apă și baterii, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Experții avertizează că bombardamentele ar putea afecta inclusiv sistemul de canalizare al capitalei, provocând o criză sanitară. Pe fondul acestor temeri, președintele Volodimir Zelenski acuză administrația Kievului că nu a pregătit orașul pentru iarnă, în timp ce primarul Vitali Kliciko susține că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al capitalei, relatează The Kyiv Independent.
În Kiev, penele de curent au devenit o parte a vieții cotidiene, iar locuitorii sunt nevoiți să își organizeze activitățile în funcție de programul întreruperilor de electricitate, anunțat de regulă cu o zi înainte.
Nici acest program nu oferă însă certitudini, deoarece noi atacuri asupra infrastructurii energetice pot modifica oricând intervalele în care oamenii rămân fără curent. Loviturile rusești din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă.
Pentru persoanele în vârstă sau cu mobilitate redusă, consecințele pot fi deosebit de grave. Oleksandr Gramatskiy, în vârstă de 49 de ani, povestește că a fost nevoit să aștepte mai bine de patru ore revenirea electricității pentru a-și putea duce mama, în vârstă de 86 de ani, în apartamentul ei de la etajul 13. Femeia are un picior fracturat și nu poate urca scările, astfel că funcționarea liftului este esențială pentru a putea ieși din locuință și a reveni acasă.
Întreruperile de curent nu sunt însă singura preocupare a locuitorilor. Atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor au alimentat temerile privind aprovizionarea cu alimente, iar unele familii au început să cumpere produse neperisabile și apă pentru situațiile în care accesul la acestea ar deveni mai dificil.
Olga, o femeie de 40 de ani care are doi copii, spune că a început să strângă provizii de conserve, orez și apă, transformând balconul apartamentului într-un spațiu de depozitare. Teama că nu va avea cu ce să își hrănească familia este amplificată de incertitudinea privind evoluția atacurilor și de experiența iernilor precedente, când întreruperile de electricitate și încălzire au afectat perioade îndelungate viața locuitorilor.
O altă femeie, Yuliia, povestește că mama sa a rămas fără încălzire aproape o lună și jumătate în sezonul rece precedent, iar alimentarea cu apă caldă nu a fost restabilită decât în timpul verii. Asemenea experiențe explică de ce perspectiva unei noi ierni sub bombardamente provoacă îngrijorare chiar și în rândul celor care au învățat, după aproape cinci ani de invazie rusă la scară largă, să trăiască în condiții de război.
Experții avertizează că și sistemul de canalizare ar putea fi afectat
Situația este complicată de schimbarea tacticilor folosite de Rusia împotriva infrastructurii energetice ucrainene. Potrivit Olenei Pavlenko, președinta organizației de analiză energetică DiXi Group, forțele ruse utilizează tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed folosite anterior. Acestea sunt mai ieftine decât rachetele și pot provoca distrugeri importante infrastructurii energetice.
Atacurile nu vizează numai instalațiile de producere a electricității, ci și liniile de transport al energiei, ceea ce poate prelungi întreruperile de curent până la finalizarea reparațiilor. Într-un oraș de dimensiunile Kievului, consecințele depășesc cu mult disconfortul provocat de lipsa luminii sau imposibilitatea utilizării aparatelor electrice, deoarece funcționarea mai multor servicii esențiale depinde de alimentarea cu energie.
Printre cele mai îngrijorătoare riscuri se numără cel privind sistemul de canalizare, ale cărui instalații de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate. În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu posibilitatea refulării apelor uzate și a apariției unor probleme sanitare într-o capitală cu aproximativ trei milioane de locuitori.
Oleksandr Skhin, directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina, atrage atenția asupra vulnerabilității infrastructurii de apă și canalizare, în condițiile în care o parte dintre instalații sunt învechite, iar atacurile asupra rețelei electrice pot împiedica funcționarea pompelor. Alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar loviturile rusești din 3 noiembrie au provocat întreruperi deosebit de severe.
Riscul unei crize sanitare nu arată că sistemul de canalizare al capitalei a cedat deja, ci că noi distrugeri ale infrastructurii energetice ar putea avea efecte în lanț asupra serviciilor publice. Tocmai această dependență dintre electricitate, încălzire, alimentarea cu apă și canalizare face ca pregătirile pentru iarnă să fie esențiale.
Zelenski și Kliciko, în conflict privind pregătirile pentru iarnă
Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, capacitatea autorităților de a pregăti capitala pentru sezonul rece a devenit subiectul unei dispute politice între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko.
La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, susținând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni ale Ucrainei și că autoritățile locale nu au luat toate măsurile necesare pentru a face față iernii.
Kliciko a respins acuzațiile și a susținut, la rândul său, că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului. Primarul a reproșat autorităților centrale și că nu au pus la dispoziție fondurile promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate de atacurile rusești.
Nemulțumirile privind administrarea orașului sunt vizibile și în rândul populației. La 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei Kievului, cerând demisia lui Vitali Kliciko, care conduce capitala din 2014. Participanții au reclamat întârzierile în repararea clădirilor avariate de bombardamente, problemele legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare din partea administrației.
Sofia Hohol, în vârstă de 22 de ani, a povestit că blocul în care locuiește a fost lovit de o dronă în luna iunie, însă lucrările de reparație necesare nu au fost realizate. O altă protestatară, Yelyzaveta Semko, a declarat că centrala de termoficare din cartierul său este în continuare distrusă, iar locuitorii nu știu dacă vor avea încălzire în această iarnă. În lipsa unor garanții din partea autorităților, ea și vecinii săi au strâns bani pentru a cumpăra un generator.
O altă problemă semnalată de locuitori este numărul insuficient al adăposturilor antiaeriene. Deși primarul promisese instalarea a până la 50 de adăposturi mobile în apropierea stațiilor de transport public, administrația locală a anunțat ulterior că numai 14 urmau să fie livrate până la sfârșitul anului.
În aceste condiții, unii locuitori au ales să părăsească temporar Kievul, în timp ce alții încearcă să se pregătească pentru o nouă iarnă petrecută în capitală, în ciuda riscurilor. Pentru cei care au rude în vârstă, copii, locuri de muncă sau nu dispun de resursele necesare pentru a pleca, posibilitățile sunt limitate.
După ani de atacuri asupra infrastructurii, principala îngrijorare nu mai este doar cât timp vor rămâne fără electricitate sau încălzire, ci dacă serviciile esențiale ale orașului vor putea continua să funcționeze în cazul unor noi bombardamente masive, relatează digi24.ro.


