La inceputul Razboiului din Vietnam presedintele Lyndon Johnson l-a intrebat pe unul dintre cei mai importanti generali ai sai de ce ar fi nevoie „pentru a se face treaba”. Raspunsul nu prea i-a fost de folos, intrucat generalul i-a cerut sa-i defineasca mai intai respectiva treaba. Ceva mai tarziu, un studiu realizat de Casa Alba definea victoria in Vietnam drept „a-i demonstra Vietcongului ca-i este imposibil sa castige”, scrie Financial Times, citat de Rador.
Acum, cand sprijina Ucraina in razboiul ei cu Rusia, puterile occidentale sunt tentate din nou sa defineasca victoria drept ne-infrangere. Ucrainenii se tem ca li se va da numai atat armament cat le este necesar pentru a continua lupta - dar nu suficient pentru a invinge Rusia. Este o perspectiva cumplita intr-un moment in care orasele lor sunt distruse si armata ucraineana pierde sute de oameni pe zi in lupta pentru oprirea inaintarii rusesti.
Un articol recent semnat de presedintele american Joe Biden definea principalul obiectiv al Americii drept conservarea libertatii si independentei Ucrainei.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a declarat frecvent ca Rusia nu trebuie sa castige - dar nu a afirmat niciodata ca Ucraina trebuie sa invinga. Un purtator de cuvant al lui Emmanuel Macron a declarat presei sub rezerva anonimatului ca Franta doreste ca Ucraina sa obtina victoria, dar presedintele insusi nu a rostit pana acum aceste vorbe.
Din contra, premierul britanic Boris Johnson a declarat simplu: „Ucraina trebuie sa castige”. Iar Kaja Kallas, premierul Estoniei, a afirmat: „Victoria trebuie sa fie obiectivul, iar nu vreun soi de acord de pace”.
Diferenta dintre cei care doresc o victorie a Ucrainei si cei care se multumesc sa afirme ca Rusia nu trebuie sa castige reprezinta mult mai mult decat o chestiune de nuanta. Ea dicteaza decizii cruciale in privinta tipurilor de armament trimis Ucrainei - dar si a oportunitatii si momentului exercitarii de presiuni in directia unui acord de pace.
Respingerea de catre Estonia a oricarui „soi de acord de pace” contrasteaza cu obiectivul declarat al lui Biden de a aseza Ucraina „in cea mai puternica pozitie posibila la masa negocierilor”.
Intre aceste doua viziuni se afla si o diferenta in ce priveste perceptia pericolului. Cei care considera ca marele pericol e imperialismul rus sunt pregatiti sa ceara actiuni vizand o victorie a Ucrainei. In tabara aceasta se afla Polonia, Regatul Unit, tarile baltice si Finlanda.
Cei care sunt ingrijorati mai mult de un razboi intre Rusia si Occident vor vorbi numai despre a nu-i permite Moscovei sa castige. Ei se tem ca daca ar actiona pentru o victorie categorica a Ucrainei s-ar putea ajunge la un razboi direct intre Rusia si Vest ori la utilizarea armelor nucleare rusesti. Franta si Germania fac parte din aceasta tabara.
SUA, fapt crucial, se plaseaza undeva la mijloc - incearca sa gaseasca un raspuns echilibrat care sa combata ambele pericole, in timp ce asigura grosul ajutorului militar destinat Ucrainei. Viziunea dominanta la nivelul administratiei Biden este aceea ca, dupa ce s-a temut prea mult de un conflict nuclear la inceputul razboiului, Occidentul este acum in pericol sa se teama prea putin.
Doctrina militara a Rusiei stipuleaza ca armele nucleare pot fi utilizate in cazul unei amenintari existentiale la adresa tarii. Unii demnitari americani sunt de parere ca Vladimir Putin ar putea privi o infrangere umilitoare in Ucraina ca reprezentand acel tip de pericol existential. De aici apare o situatie paradoxala: cu cat Ucraina se descurca mai bine pe campul de lupta, cu atat mai periculoasa devine situatia.
Aceste temeri ii insufla politicii americane o precautie reala, constituind motivul pentru care Washingtonul a decis sa limiteze raza noilor rachete pe care i le trimite Ucrainei. Americanii au decis sa nu trimita artilerie care poate lovi adanc in teritoriul Rusiei, intrucat o astfel de situatie ar putea aduce prea mult cu un atac direct al SUA. (Si, intre timp, livrarile de armament greu din Germania continua sa fie tergiversate.)
Toate acestea reprezinta motiv de frustrare profunda pentru acei membri ai aliantei occidentale care considera ca imperialismul rus e cel mai mare pericol - iar nu infrangerea Rusiei. Ei subliniaza declaratiile recente ale lui Putin in care acesta se prezinta drept succesorul lui Petru cel Mare, prin aceea ca recupereaza - dupa cum s-a exprimat el - si extinde teritoriul Rusiei.
Aceasta scoala de gandire respinge ideea ca Putin ar putea folosi vreodata arma nucleara - pe baza argumentului ca el a dat dovada mereu ca are un instinct de autoconservare puternic. Respectivele tari cred ca unica modalitate de se pune in sfarsit capat amenintarii imperiale a Rusiei este ca Putin sa fie umilit.
Ceea ce duce la apeluri privind masuri militare mult mai agresive - cum ar fi dotarea Kievului cu arme capabile sa scufunde flota rusa care blocheaza acum porturile ucrainene.
Constienti de necesitatea mentinerii unitatii occidentale, America si aliatii ei au inventat cateva sintagme asupra carora pot conveni cu totii. Toti sunt de acord, inclusiv Scholz si Macron, ca nu vor permite ca Ucrainei sa i se impuna un acord de pace. Insa ucrainenii se tem ca ei vor fi fortati, de facto, sa cedeze teritorii, intrucat nu vor primi arme suficient de puternice pentru a opri avansul Rusiei pe campul de lupta.
Mult va depinde de impactul pe care-l vor avea in urmatoarele saptamani noile sisteme de artilerie promise Ucrainei. In ciuda divergentelor de substrat, o majoritate a guvernelor occidentale pare sa creada ca daca Ucraina va reusi sa forteze Rusia sa se retraga pe pozitiile ocupate initial, inainte de invazia din 24 februarie, acest fapt va putea servi drept baza a unor negocieri serioase.
Totusi, din nefericire, nu exista vreo garantie ca Ucraina va reusi sa obtina acest gen de victorie - sau ca oricare dintre parti va inceta lupta odata ce linia frontului va fi revenit la pozitia ei din 24 februarie.
In Ucraina, la fel ca in Vietnam, definitia victoriei este periculos de evaziva, iar acest lucru poate duce la un indelungat si brutal razboi de uzura.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.