Pe fronturile de lupta ucrainene sunetul tunurilor armatei de la Kiev tragand in pozitiile rusesti este atat de constant incat pare bataia inimii unui razboi care se prelungeste deja de mai bine de douazeci de luni. Fara aceasta bariera de foc trupele ucrainene nu ar putea sa-si mentina pozitiile si nici sa lanseze o contraofensiva pentru recuperarea teritoriilor invadate de Rusia, potrivit La Razon, citat de Rador Radio Romania, scrie hotnews.ro
Totusi, este sustenabila rata foarte mare de tir? Pentru cat timp? Ramane NATO fara rezerve de arme si munitie, punandu-si in pericol propria securitate in fata viitorului si, potrivit diversilor experti, a amenintarii credibile a Kremlinului in alte zone ale continentului european?
In opinia amiralului Rob Bauer, seful Comitetului Militar al NATO, rezervele organizatiei, al carei scop este apararea statelor membre, se afla intr-o stare critica. Fundul butoiului este acum vizibil”, a raportat el duminica, in timpul unei dezbateri la Forumul de Securitate de la Varsovia, referindu-se la deficitul din arsenalul european.
Mai mult, in aceasta saptamana, o sursa militara britanica a indicat ca „Marea Britanie a ramas fara arme pe care sa le poata transfera in siguranta in Ucraina”, dupa cum a raportat „The Telegraph”. La aceasta trebuie adaugata situatia politica din Congresul Statelor Unite, unde bugetul provizoriu a exclus pachetul de ajutor militar atat de necesar catre Kiev, care, deocamdata, a fost amanat.
Fara proiectilele lor, linia frontului ucrainean s-ar putea prabusi. In razboiul salbatic de uzura care are loc in Est si Sud, unde au loc cele mai sangeroase batalii, artileria este principala arma de lupta a ambelor parti. In acest sens, nevoile Ucrainei continua sa creasca, si amintesc de iadul bombardamentelor traite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Trupele ucrainene trag mii de obuze pe zi
Pentagonul asigura ca trupele conduse de presedintele Volodimir Zelenski trag intre 2.000 si 3.000 de obuze pe zi, dupa cum se arata intr-un raport din iulie, in care se mai asigura ca Statele Unite au livrat deja peste 2 milioane de proiectile. In acest ritm, daca razboiul continua sa se prelungeasca, lucrurile nu arata bine pentru fortele ucrainene.
In cuvintele purtatorului de cuvant al Pentagonului, Michael McCord: „Incapacitatea de a garanta achizitiile si livrarile ar putea submina operatiunile esentiale de recucerire a teritoriului sau de aparare impotriva viitoarelor ofensive rusesti. Fara fonduri suplimentare acum, ar trebui sa amanam sau sa reducem asistenta pentru a satisface nevoile urgente ale Ucrainei, inclusiv nevoile critice si foarte urgente de aparare aeriana si munitie”, a scris el intr-o scrisoare catre Congres, vinerea trecuta.
In luna august, cifrele NATO au aratat ca UE si Norvegia au expediat cel putin 223.800 de obuze de artilerie din februarie pana in mai. Aceasta cifra reprezinta aproximativ un sfert din ceea ce este necesar, la un cost de 1,1 miliarde de dolari.
„Nu stiu de unde vom lua proiectilele”, a declarat, intr-un interviu pentru „The New York Times” din luna septembrie, dl Morten Brandtzaeg, CEO al companiei norvegiene Nammo, care produce aproximativ 25% din munitia europeana. Momentan, a indicat el, „capacitatea industriei nu este acolo. Nu este ca nu este fezabil, dar nu stiu cum se poate face”. Din acest motiv, Bauer a insistat la Varsovia ca „guvernele si producatorii de aparare trebuie sa creasca productia intr-un ritm mult mai rapid”.
La fel, seful Comitetului Militar a dat asigurari ca acest lucru se datoreaza „deceniilor de investitii insuficiente”, asa ca, atunci cand NATO s-a lansat in sprijinul Ucrainei, „le-am dat sisteme de arme, ceea ce este fantastic, si munitie, dar nu cu depozitele pline. Avem nevoie de volume mari”, a indicat el, si nu a ezitat sa dea vina pe „economiile liberale, care sunt bune pentru multe lucruri, dar nu pentru hranirea Fortelor Armate atunci cand este un razboi in desfasurare”.
Europa trebuie sa isi puna la punct industria de aparare
La randul sau, ministrul britanic al Apararii, James Heappey, le-a cerut aliatilor NATO sa cheltuiasca, cel putin, „2% din produsul lor intern brut pentru aparare, asa cum s-au angajat sa faca”, dupa cum a spus el la forum.
„Daca acum nu este momentul, cand va fi?” Pentru Heappey, modelul actual, pe care l-a descris drept „chiar la timp” sau, cu alte cuvinte, improvizat, „cu siguranta nu functioneaza atunci cand trebuie sa fii pregatit pentru lupta de maine. Trebuie sa mentinem Ucraina in lupta in seara asta, si maine, si poimaine si raspoimaine.
Trebuie sa continuam sa dam, zi de zi, si sa ne reconstruim propriile rezerve”, daca vrem sa-l oprim pe presedintele rus Vladimir Putin.
In acest moment, diverse tari NATO si UE au intocmit deja planuri pentru a conveni asupra unor contracte comune cu producatorii de arme, „pentru ca acum ne scotocim in buzunare”, potrivit ministrului suedez al Apararii, Pol Jonson, motiv pentru care a considerat ca este „vital” ca Europa sa-si puna la punct baza industriala de aparare”. Mai mult, el a asigurat ca, „pe termen lung, cred ca este esential ca ucrainenii sa poata achizitiona material european”.
Primul pas pentru atenuarea viitoarelor penurii de arme a fost deja facut, dar este departe de a fi suficient pentru nevoile ucrainene. Vineri, Kievul a fost scena unui mare forum al industriei armelor care a reunit peste 250 de companii din 30 de tari.
Acolo, Zelenski a anuntat cu surle si trambite crearea unei „aliante a industriilor de aparare”, care spera ca va opri ceea ce, fara indoiala, reprezinta cel mai mare pericol pentru contraofensiva armatei sale. La aceeasi intalnire, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, a fost euforic cand a anuntat „o noua era” pentru industria sa.
Cu toate acestea, intrebarea ramane pe masa: vor ajunge proiectilele la timp? Nimeni nu stie sigur. Si asta, impotriva Rusiei, poate face ca soarta razboiului sa atarne de un fir foarte subtire.