Francezii vor decide astazi daca il realeg pe presedintele centrist Emmanuel Macron sau aleg sa arunce in aer decenii de consens in favoarea contracandidatei sale din partea dreptei radicale, Marine Le Pen.

UPDATE 18:25 Participare la vot de 63,23% la ora 17, cu doua puncte mai putin decat in ​​2017

Prezenta la vot in turul doi la alegerile prezidentiale a fost, la ora 17.00, in Franta continentala, la 63,23%, in scadere cu peste doua puncte fata de 2017 (65,30%), cu ocazia aceluiasi duel dintre Emmanuel Macron si Marine Le Pen, a anuntat duminica Ministerul de Interne.

Aceasta cifra marcheaza si o scadere de aproape doua puncte fata de primul tur (65,00%) din 10 aprilie.

UPDATE 18:00 Lipsa de electricitate intr-o sectie de votare a unui sat din Aveyron. Votul se desfasoara la lumina lumanarii

UPDATE 18:45 Nivelul absenteismului la vot, estimat la 28% in turul doi al alegerilor prezidentiale franceze

Nivelul absenteismului la urne ar urma sa atinga 28% in turul doi al alegerilor prezidentiale franceze de duminica, cu 2,5 puncte procentuale mai mare ca in 2017 (25,44%), potrivit unei estimari Ifop, relateaza AFP.

Le Pen obtine o victorie in teritoriile de peste mari, in turul doi al alegerilor prezidentiale franceze, iar Macron in Polinezia franceza si in Americi, dezvaluie La Libre.

Marine Le Pen se claseaza pe primul loc in teritoriile de peste mari, potrivit rezultatelor definitive ale celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale franceze, in care il infrunta pe Emmanuel Macron, dezvaluie publicatia belgiana La Libre.

Candidata Partidului Rassemblement National (RN, extrema dreapta) obtine 69,60% dintre voturile exprimate (92 106 de voturi), iar Emmanuel Macron 30,40% (40 229 de voturi) in Giadelupa, unde rata prezentei la urme a fost de 47,18%.

UPDATE: Prezenta la vot, la pranz, de 26,41%.

UPDATE: Emmanuel Macron a votat in Le Touquet

Dupa ce au mers la intalnirea cu alegatorii prezenti la urne, Emmanuel Macron si sotia sa Brigitte Macron au votat in Le Touquet. 

 

UPDATE: Marine Le Pen a votat in Henin-Beaumont, Pas-de-Calais.

 

UPDATE: Jean-Luc Melenchon, care a obtinut aproape 22% din buletinele de vot in primul tur, si-a exprimat votul.

 

UPDATE: Valerie Pecresse, care a obtinut 4,78% din voturi in primul tur al alegerilor prezidentiale, a votat in capitala Frantei.

 

UPDATE: Primarul Parisului, Anne Hidalgo, care a obtinut aproximativ doua procente din voturi in primul tur al alegerilor prezidentiale, a votat in arondismentul 15 din Paris. 


UPDATE: Generalul Charles de Gaulle - fondatorul celei de-a cincea Republici franceze si al Constitutiei din 1958 - a fost cunoscut ca fiind suspicios fata de partidele politice. El a incercat sa le limiteze influenta printr-un sistem de vot in doua tururi, menit sa aleaga liderul Frantei prin sufragiu universal direct (incepand cu el insusi, de altfel, in 1965).

Un motiv comun este ca sistemul cu doua tururi de scrutin permite alegatorilor sa aleaga mai intai cu inima si apoi cu capul. Scopul lui De Gaulle a fost ca sistemul va uni in cele din urma tara in spatele candidatului cel mai consensual. Cu toate acestea, turul al doilea tur al alegerilor prezidentiale este uneori descris cu cinism ca fiind alegerea “raului cel mai mic dintre doua rele”, informeaza France 24.

UPDATE: Votul de astazi va stabili cine conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene, in timp ce razboiul din Ucraina face ravagii la usa Blocului. Franta este a doua economie a UE, care numara 27 de membri, singura cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU si singura sa putere nucleara. Pe masura ce razboiul se prelungeste in Ucraina, conducerea franceza va contribui la conturarea raspunsului Europei.

Dincolo de diferentele lor interne, Le Pen si Macron au, de asemenea, divergente puternice in ceea ce priveste viziunile lor asupra lumii si locul Frantei in ea - fie ca este vorba despre Europa, NATO sau razboiul din Ucraina, mai noteaza presa din Hexagon.


UPDATE: Se deschid urnele in toata Franta, Macron si Le Pen se lupta pentru presedintia Frantei.

Ele se vor inchide la ora 19:00 (20:00, ora Romaniei) in majoritatea localitatilor si la ora 20.00 in orasele mari, inclusiv in Paris. Primele sondaje la iesirea de la urne vor fi publicate dupa ce votul se va incheia peste tot, la ora 20:00 (21:00, ora Romaniei). Exit poll-urile vor fi actualizate pe parcursul serii, pe baza numaratorii preliminare a voturilor. Rezultatele oficiale vor fi publicate pe site-ul Ministerului de Interne, noteaza France 24.
Sondajele de opinie il indica pe Macron drept castigator probabil, dar cu o marja mult mai mica decat in 2017, cand a invins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi. O victorie pentru Le Pen nu poate fi exclusa, chiar daca acest scenariu este unul mai putin probabil. Dupa numararea a peste 97% dintre voturi in primul tur al alegerilor, Macron a obtinut 27,6%, iar Marine Le Pen 23,4%.

Alegeri Franta 2022. Francezii isi aleg astazi presedintele 
Votul de astazi va determina daca presedintele centrist pro-european Emmanuel Macron sau candidata de extrema-dreapta, anti-imigratie, Marine Le Pen, va guverna Franta in urmatorii cinci ani.

„In urmatoarele 15 zile, sa nu ne lasam inselati, pentru ca nimic nu a fost decis. Sa fim umili, hotarati, sa-i convingem pe fiecare”, a spus Macron, dupa primul tur al alegerilor.

„Increderea voastra ma onoreaza si ma obliga sa-mi iau un angajament. Puteti conta pe mine pentru a pune in practica acest proiect de progres, deschidere si independenta a Frantei. Eu vreau o Franta care este parte a unei Europe puternice, care continua sa lupte alaturi de aliatii sai democratici pentru a se apara, nu vreau o Franta care are ca aliati doar populisti si xenofobi”, a mai spus Macron.


Rivala sa de extrema dreapta, Marine Le Pen, a incercat sa capitalizeze sentimentul anti-Macron dupa protestele guvernamentale ale vestelor galbene si l-a prezentat pe actualul presedinte ca pe un promotor al dezbinarii in societate. In schimb, ea promite restabilirea ordinii in Franta.

„Poporul francez mi-a facut onoarea de a ma califica in turul doi al alegerilor prezidentiale. Toti cei care astazi nu au votat pentru Emmanuel Macron sunt chemati sa ni se alature. Voi asigura independenta nationala pentru a face din Franta o tara a pacii. Voi readuce suveranitatea Frantei in toate domeniile, ceea ce inseamna libertatea poporului francez de a decide singur si de a-si apara interesele. Voi controla imigratia si voi restabili securitatea pentru toti”, a declarat Marine Le Pen.

Macron, catre Le Pen: „Ati contractat un imprumut de la o banca ruseasca”
Miercuri, 20 aprilie, a avut loc dezbaterea televizata dintre Emmanuel Macron si contracandidata sa la alegerile prezidentiale, Marine Le Pen. Asa cum era de asteptat, cel mai tensionat moment al dezbaterii a atins relatia cu Moscova, in contextul razboiului din Ucraina.

Emmanuel Macron, Republica in Miscare, centru: „Ati fost unul dintre primii politicieni europeni care, in 2014, au recunoscut anexarea Crimeei. Depindeti de puterea Rusiei si depindeti de domnul Putin. Pentru ca, la cateva luni dupa ce ati spus asta, doamna Le Pen, ati contractat un imprumut de la o banca ruseasca. Din cauza asta va va fi foarte greu sa luati decizii curajoase la nevoie.”

Un schimb de replici a starnit si intentia lui Marine Le Pen de a interzice valul islamic in public.

Emmanuel Macron: „Laicitatea este un principiu al libertatii. De aceea, in scoli este interzis portul valului islamic pentru ca in scoli formam constiinte. De asemenea, neutralitatea este obligatorie in toate serviciile publice. Nici nu incape discutie. Pe de alta parte, daca interziceti valul in public, veti declansa razboi civil la periferii.”

Marine Le Pen: „Ceea ce spuneti e foarte grav. Sugerati ca oamenii nu se vor supune legii.”

Emmanuel Macron: „Doamna Le Pen, ce va spun e ca Franta ar deveni prima tara care interzice simboluri religioase in spatiul public. N-ar fi in spiritul valorilor noastre. Si nici nu cred ca poate fi pusa in practica o asemenea masura. Cati politisti ar trebui sa alerge sa detecteze fiecare val?”

O alta acuzatie lansata de Emmanuel Macron a vizat relatiile cu Uniunea Europeana.

Emmanuel Macron: „Inca doriti sa scoateti Franta din Uniunea Europeana, pentru ca nu vi s-a schimbat agenda, doar ca acum n-o mai spuneti explicit. Eu cred in Europa si in relatia franco-germana.”

Cei doi candidati la Elysee au fost intrebati si despre planurile de combatere a schimbarilor climatice.

Emmanuel Macron: „Sunteti climato-sceptica, iar programul dumneavoastra ecologic nu are nici cap, nici coada. In cele 22 de masuri promise Frantei, n-ati pomenit deloc ecologia.”

Marine Le Pen: „Dumneavoastra sunteti climato-ipocrit.”

„Nu trebuie sa-i dam niciun vot doamnei Le Pen!” 
Clasat pe trei, candidatul stangii radicale, Jean-Luc Melenchon, si-a indemnat deja alegatorii.

„Nu trebuie sa-i dam niciun vot doamnei Le Pen!”, a spus acesta.

De altfel, cei mai multi dintre cei 10 candidati, care au iesit din cursa pentru Elysee, si-au anuntat sprijinul pentru Emmanuel Macron. Insa Marine Le Pen poate conta pe sustinatorii lui Eric Zemmour, al carui nationalism inca si mai dur, i-a adus locul patru, cu aproximativ 7 procente. Ar putea primi si zestrea unui alt candidat nationalist. Ceea ce inseamna ca, cel putin teoretic, ar putea conta pe un impresionant 33 la suta, in runda finala a scrutinului prezidential.

Totul se va decide la urne, astazi, 24 aprilie. Rezultatul va avea o influenta considerabila si pe plan international, in conditiile in care Europa se straduieste sa limiteze ravagiile provocate de razboiul lui Vladimir Putin in Ucraina.

De ce presedintele Frantei este cel mai puternic din Europa 
Presedintele francez este cel mai puternic din Europa, acesta controland Guvernul, Parlamentul si Curtea Constitutionala, conform unei analize Euronews. Mai mult, in ultimii 50 de ani, Constitutia Frantei i-a redat mai multa putere presedintelui.

Astfel, pozitia de presedinte in Franta a fost comparata cu cea a unui zeu suprem de catre academicienii francezi, iar jurnalistii se intreaba daca situatia tarii ar fi una problematica.

Politizarea rolului de presedinte in Franta
Una din schimbarile majore ale presedintiei franceze a fost referendumul constitutional in 1962 referitor la cum se alege presedintele, cand de Gaulle a vrut sa isi consolideze legitimitatea ca sef al statului.

Populatia l-a sustinut, 62 la suta din electorat dorind sa aleaga ei insisi presedintele, in locul politicienilor. Dar Dulong a spus ca miscarea a cauzat politizarea rolului de presedinte.

In anul 2000, fostul presedinte Jacques Chirac a propus schimbarea Constitutiei Frantei, limitand mandatul prezidential de la sapte la cinci ani. Populatia l-a sustinut in proportie de 73 la suta. In felul acesta, deciziile cetatenilor ar conta mai mult, intrucat presedintele este ales mai des.

Presedintele in Franta ar lua toate deciziile importante fara sa fie tras la raspundere
Dar criticii considera ca inca mai trebuie facute schimbari in directia echilibrului de putere dintre institutiile franceze, pentru ca o singura persoana sa nu ia toate deciziile mari fara sa fie trasa la raspundere pentru acestea.

In acest sens, Chabrot a sugerat eliminarea Articolului noua din Constitutie, care il prevede pe presedinte ca fiind liderul consiliului de ministri sau al cabinetului.

„Am vazut foarte recent in Franta ca in principal presedintele, sustinut de un consiliu, a facut deciziile in timpul pandemiei. Dar cum presedintele nu poate fi atacat, prim-ministrul Edouard Philippe este cel adus in fata unor curti de justitie,“ a spus Dulong. 

Sursa: