Dmitro si Tania Svet au petrecut primele 23 de zile ale razboiului din Ucraina ascunsi in pivnita lor, in Mariupol, impreuna cu fiica lor de 7 ani, Vlada, si cu parintii lor.
Cei doi si copilul lor au reusit sa fuga din orasul asediat de rusi, insa parintii au ramas acolo, relateaza cnn.
“Nu mai exista un oras acolo. Nu mai exista orasul Mariupol, nu a mai ramas nicio cladire rezidentiala. Doar 10 la suta din oameni au ramas. Pensionari fara bani sau cei fara masini care nu pot pleca si oameni care nu pot merge”, a afirmat Tania, care se afla acum intr-un adapost la Dnipro, potrivit News.ro
“Nu am facut baie trei saptamani, ne-am facut nevoile pe o galeata, intr-o punga”, a scris Tania intr-un jurnal pe care l-a tinut de cand a inceput asediul.
Familia iesea foarte rar din pivnita, doar pentru a gasi mancare si apa. O data, a iesit pentru a ajuta sa fie ingropati vecini care au fost ucisi in timp ce stateau la coada pentru mancare.
“Problema este ca in orasul nostru nu aveam nimic. Nu aveam retea la telefon, nu aveam internet. Totul era taiat. Alimentarea cu gaze, cu apa. Curentul electric. Faceam mancare afara, pe foc. Focul il faceam cu lemne luate din parcuri, pentru ca nu aveam alta optiune pentru a supravietui”, a explicat si Dmitro.
Cuplul spune ca aveau sentimentul ca armata rusa tinteste grupurile de civili care stateau la coada pentru mancare, apa sau medicamente.
“Ne omorau. Daca ne strangeam in grup ca sa gasim apa, trageau asupra noastra”, a afirmat Tania.
Dmitro se teme sa parintii sai si socrii sai, ramasi in Mariupol, vor muri de foame.
“Nu stiu daca vor supravietui, pentru ca nu mai exista mancare. Tata mi-a spus: Nu avem mancare. Poate pentru o saptamana. Maxim”, a spus barbatul pentru CNN, cu lacrimi in ochi.
“Nu stiu daca imi voi mai vedea parintii sau ii voi mai auzi vreodata. N-am nicio idee”, a adaugat el.
Dmitro a iesit de cateva ori din pivnita pentru a gasi mancare si apa, iar atunci a vazut cruci improvizate din bete, care marcau morminte sapate in cartiere rezidentiale.
“Ingropam oameni in fata gradinilor lor, in curti. Vecinii ne-au rugat sa ii ajutam sa sape morminte pentru copiii lor”, a spus barbatul.
El a povestit ca o bomba a explodat in fata sa in timp ce el astepta la coada pentru apa. In acel atac au murit trei oameni. Dmitro a ajutat ca ei sa fie ingropati.
“Am strans multe cadavre, oamenii i-au pus fie in gropi, fie in cladiri, pentru ca este frig. Unii oameni din Mariupol au luat oameni morti din masini ca sa ii ingroape”, a spus si Tania.
Tania credea ca era pregatita pentru razboi, avea bani cash, insa acum spune ca ar fi fost bine sa fi tinut cont de sfatul bunicilor ei, care spuneau ca este bine sa aiba mereu faina si zahar.
“Nu stiam ca se va intampla asa... in loc de bani si telefoane, trebuie sa ai doua valize acasa nu baterii, lumanari, chibrituri, medicamente si sosete... ai nevoie de o valiza care sa iti salveze viata. Noi nu am avut chibrituri sau lumanari. De unde sa le iei daca ai bani, dar nu mai sunt farmacii sau magazine?”.
Tania si familia sa au plecat din Mariupol la 18 martie. Orasul lor este acum “un cimitir”.
“Am ingropat acolo visurile noastre, carierele... am pierdut tot ce am realizat in ani de munca”, a scris femeia in jurnalul sau.
Dmitro spune ca decizia de a parasi orasul a fost foarte grea, dar totodata era singura optiune.
“Mama era complet distrusa psihic, intr-o depresie totala. Ea nu a iesit din pivnita de la inceputul razboiului. In ultima zi in care l-am vazut pe tata, ne-a implorat: ’Va rog, plecati undeva, nu stiu unde, scapati de aici”, povesteste Dmitro.
A fost prima data cand el si-a vazut tatal plangand.
“Mi-a spus: ‘Te rog, fiule, pleaca. Pleaca si salveaza-ti familia’”.
Dupa o calatorie de 15 ore, care in mod normal ar fi durat 45 de minute, familia a iesit din oras. Au trecut prin multe controale, majoritatea ale soldatilor rusi. La unul dintre controale, Dmitro a trebuit sa isi dea jos bluza ca sa le arate soldatilor ca nu are tatuaje militare sau nationaliste ucrainene.
Tania, Dmitro si Vlada sunt acum intr-un adapost din Dnipro.
“In momentul in care ne pregateam sa plecam, Dmitro a spus ca Tania tocmai ce a fost sunata de mama ei, care plangea si isi lua ramas bun, pentru ca nu credea ca va supravietui peste noapte”, a notat cnn.com la finalul materialului cutremurator despre familia care a fugit de ororile invaziei.