Ministrii energiei din UE si-au exprimat sprijinul pentru ideea unui plafon dinamic al preturilor la gaz pentru a limita cresterile de pret, a declarat marti ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela, reporterilor, dupa discutiile cu ministrii, relateaza Reuters.
Comisia Europeana nu a propus inca in mod oficial o astfel de plafonare a pretului, dar a cerut tarilor UE sa confirme sprijinul pentru ca Bruxelles-ul sa elaboreze o astfel de propunere.
„Asta va presupune o atenuare pentru preturile negociate in UE si este ceva ce ar putea deveni efectiv imediat ce ne vom dezvolta propunerile”, a declarat saptamana trecuta intr-o conferinta de presa sefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Prezenta la conferinta, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurari ca departamentul pe care il conduce ar putea avea „rapid” un proiect de lege.
Concret, va fi stabilita „o limita dinamica a pretului”, temporar, pentru tranzactiile pe piata TTF Dutch, astfel incat vor fi interzise acelea care depasesc un plafon stabilit, care va fi flexibil.
Termenul sau va expira in primavara, cand se va putea pune in aplicare un indice de referinta alternativ la TTF, care este strict legat de cotatia gazelor din gazoducte si nu ia in considerare in mod adecvat pretul livrarilor de gaz natural lichefiat.
Von der Leyen a explicat ca este vorba despre o masura „care merita sa fie luata in considerare”, dar, de asemenea, a subliniat ca genereaza o serie de neclaritati care trebuie rezolvate inainte de a face pasul elaborarii unui proiect de act normativ.
In primul rand, compensarea care ar trebui platita centralelor pe gaze (diferenta dintre pretul real al hidrocarburilor si pretul limitat) poate genera dezechilibre in blocul comunitar, deoarece tarile care utilizeaza in principal aceasta resursa in mixul energetic vor trebui sa plateasca mai mult decat cele cu resurse mai mari de regenerabile sau nuclear.
Si, in al doilea rand, vor trebui gasite forme de a impiedica posibilitatea ca pretul scazut sa nu impulsioneze exporturile de electricitate la vecini precum Marea Britanie sau tarile balcanice, ceea ce va presupune un mai mare consum de gaze pentru producerea de electricitate.
Achizitii de gaz comune
In timp ce autoritatile comunitare lucreaza la aceste „chestiuni deschise”, noul pachet include propunerea de a obliga statele membre sa cumpere impreuna 15% din gazele necesare pentru umplerea depozitelor in iarna 2023-2024.
Aceasta va presupune, potrivit lui Simson, achizitia a 13,5 miliarde metri cubi de gaze printr-o platforma europeana de achizitii, o cantitate care este echivalentul consumului total al Greciei, Bulgariei, Croatiei si Sloveniei.
In plus, Bruxelles propune reglementari standardizate de solidaritate intre statele membre in caz de urgenta in aprovizionarea cu gaze, completate cu o repartizare centralizata a rezervelor de hidrocarburi intre tarile afectate, la un pret stabilit printr-un act normativ.
De asemenea, Executivul comunitar sugereaza noi idei pentru reducerea „in mod proactiv” a consumului „ne-esential” de gaze, de exemplu limitand climatizarea in piscinele private.
Comisia Europeana a adoptat, in plus, masuri pentru atenuarea problemelor de lichiditate cu care se confrunta o serie de companii energetice din cauza cresterii preturilor, ceea ce presupune o crestere a garantiilor pe care trebuie sa le aduca pentru a acoperi riscurile contractelor cu instrumente derivate din energie, ceva ce in mod normal fac cu numerar.