De la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, un mare numar dintre candidaturile propuse pentru Nobelul pentru Pace 2023 inainte de data limita, 31 ianuarie, sunt legate de razboiul din Ucraina, fara ca acest lucru sa le faca neaparat favorite, comenteaza France Presse, scrie hotnews.ro
Printre persoanele si organizatiile sugerate Comitetului Nobel norvegian, cateva nume facute publice se refera in general la actori in conflictul care afecteaza Ucraina de aproape un an sau la opozanti fata de presedintele rus Vladimir Putin.
Potrivit statutelor Nobel, lista candidaturilor este tinuta secreta timp de cel putin 50 de ani. Dar miile de persoane care fac propuneri (parlamentari sau ministri din toate tarile, fosti laureati, anumiti profesori universitari ...) sunt liberi sa dezvaluie identitatea „protejatilor'”.
Premiul pe 2023 va fi anuntat la inceputul lui octombrie. In fiecare an, sunt propuse cateva sute de nume - 343 in 2022.
Un parlamentar al dreptei populiste norvegiene a lasat sa se inteleaga ca il va propune pe presedintele ucrainean Volodimir Zelenski, devenit un simbol al rezistentei fata de invazia rusa declansata in 24 februarie 2022.
Acelasi deputat l-a propus si pe compatriotul sau Jens Stoltenberg care, in opinia sa, „merita premiul pentru munca sa exemplara in calitate de secretar general al NATO intr-o perioada dificila pentru alianta: ofensiva brutala si neprovocata contra unei tari vecine pasnice'”.
In cursa se afla si presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de presedintele Senatului pakistanez pentru eforturile sale de pace „inaintea si in timpul razboiului Rusia-Ucraina”.
De asemenea, au fost propusi opozantul rus Aleksei Navalnii, militant anticoruptie aflat in detentie dupa ce a fost victima unei tentative de otravire, si jurnalistul Vladimir Kara-Murza, incarcerat dupa ce a supravietuit unui numar de doua otraviri.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unui trio compus din organizatia neguvernamentala rusa Memorial, Centrul ucrainean pentru libertati civile si militantul belarus incarcerat Ales Bialiatki.
In 2021, un alt critic la adresa Kremlinului, jurnalistul Dmitri Muratov, redactor-sef al Novaia Gazeta, a fost recompensat alaturi de colega sa filipineza de breasla Maria Ressa, ambii fiind reprezentantii libertatii presei in tarile lor.
„Este dificil pentru comitet de analizat anul trecut intrucat conflictul din Ucraina era atat de important si dominant... dar de asemenea este indispensabil sa se orienteze proiectoarele catre alte problematici internationale in alte locuri din lume”, a spus directorul Institutului de Studii privind Pacea din Oslo (Prio), Henrik Urdal.
In ultimii ani a revenit constant printre scenariile posibile acordarea Nobelului pentru Pace unor aparatori ai mediului, adauga AFP.