Negocierile între SUA și Ucraina au avut ca obiectiv ambițios ca Moscova și Kievul să încheie un acord de pace până în luna martie, însă acest termen este probabil să fie depășit din cauza lipsei unui acord asupra problemei-cheie: teritoriile, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate subiectului, scrie hotnews.ro.
Conform cadrului discutat de negociatorii americani și ucraineni, orice înțelegere ar urma să fie supusă unui referendum la care ucrainenii ar vota simultan cu alegerile naționale, au spus cinci surse care au cerut să vorbească sub protecția anonimatului.
Echipa de negociatori americani, condusă de trimisul special Steve Witkoff și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, a exprimat omologilor ucraineni, în cadrul recentelor întâlniri de la Abu Dhabi și Miami, că ar fi mai bine ca votul să aibă loc cât mai curând, au declarat trei dintre aceste surse.
Negociatorii americani au declarat că Trump se va concentra probabil mai mult pe afacerile interne, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din noiembrie, ceea ce înseamnă că înalții oficiali americani vor avea mai puțin timp și capital politic pentru a încheia un acord de pace, au declarat două surse.
A doua rundă de negocieri mediate de SUA s-a încheiat joi la Abu Dhabi cu eliberarea a 314 prizonieri de război și cu angajamentul de a relua discuțiile în curând. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că următoarea întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând în SUA.
Alegerile în Ucraina, luate în discuție
Două surse au spus că oficialii SUA și Ucraina au discutat posibilitatea ca alegerile naționale și referendumul să aibă loc în luna mai. Mai multe surse implicate însă au descris calendarul propus de americani drept nerealist.
Autoritățile electorale ucrainene au estimat că ar fi nevoie de aproximativ șase luni pentru a organiza alegeri în condițiile actuale.
„Americanii se grăbesc”, a declarat o sursă familiarizată cu problema, adăugând că votul ar putea fi organizat în mai puțin de șase luni, dar că totuși ar fi nevoie de mult timp.
Organizarea scrutinului ar impune modificări legislative. Alegerile sunt interzise pe durata legea marțială în Ucraina și ar implica costuri semnificative.
Ucraina cere încetarea focului pe toată durata campaniei electorale pentru a proteja integritatea referendumului, invocând istoricul Kremlinului de a încălca încetările temporare ale ostilităților, au spus sursele citate de Reuters.
„Poziția Kievului este că nu se poate conveni nimic până când nu vor fi puse în aplicare garanțiile de securitate pentru Ucraina din partea Statelor Unite și a partenerilor”, a declarat o sursă.
Acuzații de sabotaj
Casa Albă a refuzat să comenteze. Biroul președintelui ucrainean și ambasada Rusiei la Washington nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea agenției de presă.
Delegația Ucrainei la discuții include oficiali politici de rang înalt, inclusiv șeful de cabinet al lui Zelenskiy , în timp ce echipa de negociere a Rusiei este orientată mai mult militar, condusă de șeful GRU, amiralul Igor Kostiukov.
Adjunctul lui Kostiukov, generalul Vladimir Alekseev, a fost împușcat vineri la Moscova de un atacator necunoscut. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina de tentativa de asasinat pentru a sabota negocierile de pace. Kievul a neagat orice implicare, prin vocwea ministrului ucrainean de externe Andrii Sîbiha.
Un oficial ucrainean a spus că Zelenski ar fi deschis ideii unor alegeri în viitorul apropiat, o cerință pe care SUA o promovează din ianuarie 2025. Sprijinul pentru Zelenski a scăzut de la începutul invaziei din 2022, dar rămâne peste 50% în sondaje, iar oficialul consideră că ar fi triumfător în alegerile prezidențiale.
Problema cheie
Principala piedică pentru o pace pe termen scurt rămâne soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei. Rusia nu dă înapoi și cere controlul întregii regiuni în orice acord posibil, în timp ce Kievul încă controlează peste 5.000 km pătrați din teritoriu.
Ucraina consideră această pretenție a Moscovei este inacceptabilă, deși a arătat deschidere către soluții creative, precum o zonă demilitarizată sau o zonă de liber schimb.
„Nu există încă progres pe chestiunea teritorială,” a spus o sursă.
De asemenea, soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată pe teritoriu ocupat de ruși, rămâne un punct sensibil.
Potrivit unei surse, SUA au propus ca Washingtonul să gestioneze centrala și să distribuie energia atât Rusiei, cât și Ucrainei. Pe de altă parte, Moscova insistă că vrea controlul asupra centralei și să ofere Ucrainei energie ieftină, o propunere considerată inacceptabilă la Kiev.
Chiar dacă aceste probleme ar fi rezolvate, ucrainenii ar putea refuza la referendum orice concesie teritorială.
Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, și părți din Donbas cucerite înainte de invazia din 2022.
Analiștii estimează că Rusia a câștigat circa 1,3% din teritoriul Ucrainei de la începutul lui 2023.
Sondajele arată majorități notabile împotriva concesiilor teritoriale în schimbul garanțiilor de securitate occidentale, deși cifrele s‑au mai temperat ușor în ultimul an.