Din februarie, razboiul din Ucraina a oferit spectacolul sumbru al unui conflict de mare intensitate in care artileria este decisiva si al carui rezultat ar putea fi decis si de un element logistic esential: stocurile de munitie, noteaza AFP.
Armatele ucraineana si rusa sunt deosebit de consumatoare de tot felul de proiectile, de la gloante la obuze de 155 mm si rachete de precizie, si sunt angajate intr-un razboi de uzura a munitiei, la fel ca si in cazul soldatilor si al echipamentelor.
Scopul este de a rezista mai mult decat inamicul.
„Aceasta este problema momentului. Este o chestiune de fluxuri si de stocuri (...). Ceea ce caracterizeaza un conflict de mare intensitate este consumul extrem de ridicat de munitie de toate calibrele", confirma un ofiter european de rang inalt, care a solicitat anonimatul.
Rusia trage 20.000 de obuze pe zi, Ucraina de peste trei ori mai putine
In ceea ce priveste obuzele, de exemplu, potrivit unui raport al institutului britanic RUSI, „Rusia trage aproximativ 20.000 de obuze de 152 mm pe zi, fata de 6.000 in cazul Ucrainei".
Dar protagonistii nu dispun de aceleasi mijloace.
Rusia se bazeaza pe o productie raspandita pe intreg teritoriul sau, cu o retea de transport controlata. Ucraina, pe de alta parte, poate rezista doar datorita stocurilor si fabricilor occidentale.
In acest conflict concentrat in estul Ucrainei, avantajul logistic este de partea rusilor „pentru ca liniile lor sunt mai scurte decat cele ale ucrainenilor, ale caror stocuri se afla in vest, sau chiar in afara tarii lor", explica ofiterul.
Un alt avantaj al rusilor este ca productia lor este adaptata prin natura sa la armamentul lor, in timp ce Ucraina jongleaza cu o multitudine de arme si munitii de diferite origini, modelele sovietice coabitand cu cele mai moderne armamente occidentale.
Un „daca” foarte important
„Livrarea de arme grele moderne complica lucrurile pentru Ucraina in loc sa o ajute", spune Alexander Khramchikhine, analist la Institutul Militar si Politic din Moscova.
Raportul RUSI considera, de asemenea, ca o revenire a Ucrainei nu se poate baza pe „o livrare fragmentata a unui numar mare de flote diferite de echipamente". In schimb, sustin autorii, aliatii „ar trebui sa isi organizeze sprijinul in jurul unui numar mic de sisteme".
Dincolo de aceasta, sunt in joc capacitatea de productie si munitia ramasa. Nici o astfel cifra sigura nu a putut fi obtinuta acum, subliniaza AFP.
In ceea ce priveste munitiile ghidate, rachetele balistice sau hipersonice, Moscova pare sa-si gestioneze cu moderatie stocurile, potrivit unor analisti, mentionand ca acestea din urma au fost date - in mod eronat - ca fiind epuizate in urma cu cateva saptamani.
In ceea ce priveste proiectilele de artilerie, „industria de aparare rusa are o capacitate de productie semnificativa", subliniaza RUSI.
Pe aceasta al obuzelor, Philippe Gros, fost membru al serviciilor de informatii militare franceze (DRM), devenit cercetator la Fundatia pentru cercetare strategica (FRS), a indraznit sa faca o supozitie pentru AFP:
„Daca ne imaginam artileria ucraineana dublandu-si activitatea (...) tragand, de exemplu, 10.000 de obuze pe zi, ne putem gandi ca Statele Unite, daca reusesc sa-si relanseze in mod efectiv industria (...), mai pot sustine cateva luni de operatiuni la aceasta intensitate maxima. Dar acest „daca" este important.
„Razboiul munitiilor” dintre Rusia si NATO
Razboiul munitiilor se duce si in fabrici. Pe de o parte cele din Rusia, mobilizate de Vladimir Putin, de cealalta parte cele din Occident, care nu au intrat intr-o stare de economie de razboi.
Din partea Aliantei Atlantice, „stocurile se epuizeaza, iar fabricile nu produc cantitati uriase", spune Vassilii Kachin, cercetator la Universitatea HSE din Moscova.
„Ideea ca NATO are rezerve nelimitate (...) este falsa, chiar si luand in considerare Statele Unite. Productivitatea industriei rusesti de razboi este mai mare decat cea a Europei”, a adaugat el.
Potrivit expertilor, stocurile de arme sovietice din Europa de Est sunt aproape epuizate. Iar in Occident, conflictul pune la grea incercare economiile nationale.
Ministerul francez al armatei a declarat marti ca livrarea a 18 Caesars, tunuri autopropulsate de 155 mm, ar reduce stocul sau de astfel de echipamente cu aproape un sfert. Si este nevoie de optsprezece luni pentru a face unul, potrivit producatorului sau, grupul Nexter.
Intr-un interviu acordat AFP, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoana, a recunoscut marti seara ca spera ca industria sa aiba „capacitatea de a furniza echipamentele necesare. Este o chestiune de preocupare activa, de consultare, de solutie creativa".
„Exista un efort pentru a creste capacitatea si creativitatea din partea furnizorilor, iar pana acum functioneaza foarte bine", a asigurat el.
Pe de alta parte, fabricile rusesti „lucreaza zi si noapte de la inceputul ostilitatilor", a declarat Alexandre Khramtchikhine.
In mod regulat, Moscova si Kievul declara ca distrugerea unui stoc de arme inamic este considerata ca fiind o potentiala lovitura anihilata.
Ucrainenii „sunt capabili sa loveasca tinte de mare valoare, cum ar fi depozitele de munitii, ceea ce va face lucrurile mai complicate pentru rusi in urmatoarele saptamani", considera Janes, agentia privata de informatii militare britanice Janes.