NYT: Si daca Putin nu si-a gresit calculele? Daca tintele sale reale sunt bogatiile energetice din estul Ucrainei?

A crezut ca si-a blindat economia impotriva sanctiunilor. Si-a distrus-o. A crezut ca il vor ajuta chinezii. Ei trag de timp, in expectativa. A crezut ca armata sa modernizata va macelari fortele ucrainene. Ucrainenii ii macelaresc fortele, cel putin pe unele fronturi.

Calculele eronate ale lui Putin ridica intrebari cu privire la judecata lui strategica si starea sa mentala. Cine il consiliaza (daca il consiliaza cineva)? A pierdut contactul cu realitatea? E bolnav? Bolnav mintal chiar?, se intreaba Bret Stephens in New York Times.

Condoleezza Rice avertizeaza: „El nu isi poate controla emotiile. Ceva e in neregula”.
Asediile Rusiei de la Mariupol si Harkov - doua orase cu o populatie considerabila de rusi pe care Putin pretinde ca le „elibereaza” de oprimarea ucraineana - seamana cu ce i-au facut nazistii Varsoviei, de fapt cu ce a facut insusi Putin mai demult cu Groznii.

Mai multi analisti l-au comparat pe Putin cu un sobolan incoltit, mai periculos acum, cand nu mai controleaza evolutia evenimentelor. Ei vor sa i se ofere o cale de scapare din calvarul in care, aparent, el singur s-a bagat. De aici si oprobriul aproape universal care se revarsa asupra lui Joe Biden pentru ca a declarat in Polonia: „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate ramane la putere”.

Opinia generala e perfect plauzibila. Are si avantajul de a valida strategia Occidentului de a sprijini Ucraina defensiv. Si tinde catre concluzia ca deznodamantul cel mai bun ar fi unul prin care Putin va gasi o cale de scapare fara a-si sifona imaginea: poate inca un teritoriu ucrainean, poate neutralitatea Ucrainei, poate ridicarea unor sanctiuni.

Dar daca opinia generala e gresita? Daca Vestul nu face altceva decat sa-i faca - pentru a cata oara! - jocul lui Putin?
Aceasta posibilitate e indicata de un articol din The Times de Carlotta Gall, in care ea isi aminteste experientele traite in calitate de corespondenta de razboi relatand despre asediul rus asupra orasului Groznii, in cursul primului razboi cecen de la mijlocul anilor '90.

In fazele timpurii ale razboiului luptatorii ceceni, motivati, au sters de pe fata pamantului o brigada ruseasca de blindate, provocand soc la Moscova. Rusii s-au regrupat si au sters, la randul lor, de pe fata pamantului Groznii, dar de la distanta, cu artileria si fortele aeriene.

Rusia opereaza si astazi dupa acelasi manual. Cand analistii militari occidentali argumenteaza ca Putin nu poate invinge militar in Ucraina, ce vor ei sa spuna, de fapt, e ca el nu poate invinge cinstit. Dar de unde si pana unde a jucat Putin vreodata cinstit?

„In manualul lui Putin urmeaza acum o intreaga etapa noua, pe care cecenii o cunosc foarte bine”, scrie Gall. „Pe masura ce trupele rusesti obtineau controlul la sol in Cecenia, ele zdrobeau orice fel de dizidenta prin arestari si lagare de filtrare si prin cooptarea si imputernicirea unor protejati si colaborationisti locali.”

Sa presupunem doar pentru o clipa ca Putin n-a intentionat niciodata sa cucereasca intreaga Ucraina: ca, de la bun inceput, tintele sale reale sunt bogatiile energetice din estul Ucrainei, unde se afla al doilea cel mai mare zacamant cunoscut de gaz din Europa (dupa al Norvegiei).

Coroborati acest lucru cu anterioarele rapturi teritoriale ale Rusiei, Crimeea (care are enorme zacaminte energetice offshore) si provinciile estice Luhansk si Donetk (sub care se afla o parte a unui imens camp de gaze de sist), precum si cu incercarea lui Putin de a captura cea mai mare parte ori intreaga coasta ucraineana. Acum conturul ambitiilor lui Putin devine clar. El nu e interesat sa reunifice lumea rusa atat cat e interesat sa securizeze dominanta energetica a Rusiei.

„Sub pretextul unei invazii, Putin executa un jaf colosal”, a afirmat expertul canadian in energie David Knight Legg. Cat despre ce ar mai ramane din Ucraina, lasata aproape fara iesire la mare, ea ar ramane probabil la mila Vestului, care va plati nota pentru stramutarea refugiatilor ucraineni in case noi, in afara controlului Rusiei.

Si, in timp, un personaj de genul lui Viktor Orban ar putea obtine presedintia Ucrainei, imitand acel stil de politica autocrata pe care Putin il prefera la vecinii sai.

In Rusia, razboiul deserveste deja obiectivele politice ale lui Putin

Daca aceasta analiza e corecta, atunci Putin nu mai pare a fi perdantul care si-a gresit calculele, asa cum il considera criticii lui.

Aceasta analiza explica si strategia lui de a viza civilii. Mai mult decat o simpla modalitate de a compensa incompetenta armatei ruse, uciderea in masa a civililor pune o presiune enorma pe Zelenski, in sensul de a accepta tocmai acele lucruri pe care Putin le cere de la bun inceput: concesii teritoriale si neutralitatea tarii.

Occidentul va cauta si el orice ocazie de detensionare, mai cu seama daca reusim sa ne convingem ca Putin, in instabilitatea lui mentala, e pregatit sa foloseasca arma nucleara.

In Rusia, razboiul deserveste deja obiectivele politice ale lui Putin. Multi profesionisti din clasa de mijloc - categoria care simpatizeaza cel mai mult cu dizidenti precum Aleksei Navalnii - s-au auto-exilat. Ultimele vestigii ale presei libere au fost spulberate - probabil odata pentru totdeauna.

Chiar daca armata rusa se va fi facut de ras, acest lucru e mai probabil sa duca la o epurare bine calibrata de sus in jos, mai degraba decat la o revolutie ampla in sens invers. Iar noile bogatii energetice ale Rusiei ar putea s-o ajute sa se smulga intr-o buna zi din ghearele sanctiunilor.

Aceasta analiza alternativa a comportamentului lui Putin poate fi gresita. Si totusi, in razboi, politica si viata este intotdeauna mai intelept sa-ti tratezi adversarul ca pe o vulpe sireata, iar nu ca pe un nerod smintit.